Nicușor Dan, interviu la România TV: 2026 va fi dificil, dar există speranță pentru creștere în 2027

Președintele României a acordat duminică seară primul său interviu pentru România TV, unde a abordat o serie de subiecte esențiale de pe agenda internă și externă. 

Corupția și efectele sale asupra statului și economiei

Întrebat despre recentele cazuri în care un mituitor a încercat să influențeze numirea unui director de direcție veterinară, președintele a răspuns: „Tipul acesta de oameni există în societate. Faptul că în urma acestei întâlniri nu a existat o consecință administrativă înseamnă că în acest caz și în altele, cum a fost cel de la MApN, decidenții politici au fost fermi. Fenomenul corupției trebuie manageriat mai bine. Când ești într-o poziție de decizie ai multe întâlniri, probabil că te întâlnești cu zeci de oameni într-o zi și nu ai timp să vezi informații despre ei.”

Când a fost întrebat ce îl îngrijorează cel mai mult legat de corupție, președintele a explicat: „Oamenii văd cum se angajează oameni în primării, că deodată, dacă te angajezi acolo, poți să o duci mai bine, văd că la nivel mare sunt corupți dovediți și, după un an, doi, de pușcărie au ieșit. Există un fenomen de corupție care diminuează încrederea în stat. Cetățenii pierd din faptul că se extrag resurse din economie. Corupția subminează economia.”

El a subliniat că acest fenomen afectează direct viața cetățenilor, erodând încrederea în instituțiile statului și influențând resursele disponibile pentru investiții și servicii publice.

22:03 • POLITICĂ

Consilierul lui Nicuşor Dan acuză că dosarul lui Vlad Voiculescu trenează inexplicabil

19:03, 15.11.2025 • ECONOMIE

„Midas” închide „bariera” în calea integrării europene și a creditului pentru reparații pentru Ucraina

Măsurile economice ale Guvernului

Președintele a comentat și despre situația economică actuală, recunoscând dificultățile cu care se confruntă românii:

„Românii o duc mai rău față de acum șase luni. Faptul că avem o inflație de 10% înseamnă că fiecare român cumpără cu 10% mai puțin decât putea să cumpere. Pe de altă parte, noi, ca societate, am fost nevoiți să luăm niște măsuri, pentru că România este împrumutată de niște fonduri de investiții, bănci, și oamenii ăștia au spus că dacă nu reducem deficitul, unii se vor retrage, alții se vor împrumuta și mai scump. Deci am fi intrat într-un cerc vicios.”

Despre perspectivele economice pentru anul viitor, Dan a precizat:

„2026 o să fie dificil, dar din 2027 există toate speranțele de creștere pentru economie. Așa cum sunt lucrurile acum, nu există alte măsuri decât cele anunțate cu privire la bugetele de familie, dar o să mai existe niște taxe deja anunțate, cum este taxa pe proprietate, care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Efectul cel mai mare l-a avut TVA, poate să mai fie o mică afectare la venituri la început de 2026 și cam asta ar trebui să fie tot. Statul va trebui să umble la multe din cheltuielile pe care statul le face.”

Cât despre eficiența măsurilor guvernamentale, președintele a explicat diferența dintre impactul macroeconomic și efectul asupra vieții oamenilor: „Dacă ne uităm macro, a fost un succes, adică România a evitat retrogradarea pe piețele financiare și nu se mai pune problema să ne întoarcem acolo. Dacă privim la modul în care au afectat viața oamenilor, aici putem să vorbim poate că lucrurile puteau să fie făcute altfel.”

În ceea ce privește colaborarea dintre instituțiile statului și prezentarea cifrelor reale către Comisia Europeană, Dan a afirmat: „N-aș spune că cineva a ascuns cifrele reale, numai că instituțiile nu colaborează între ele.”

Relațiile politice și rolul președintelui în coaliție

Referindu-se la cooperarea cu premierul și partidele din coaliție, președintele a explicat: „E foarte greu și într-o coaliție de două partide, am văzut asta, darămite într-o coaliție de patru partide. Tot timpul e dificil, în mod legitim fiecare partid are un electorat, electoratul își dorește un lucru. Să compatibilizezi e dificil, dar dincolo de discuțiile astea contondente, unele ar putea să lipsească, faptul că ei reușesc totuși să ia măsuri împreună e un lucru bun. Lucrurile sunt sub control.”

Despre PSD:

„Nu e un secret că am avut o lungă istorie de tensiune cu PSD, în special la nivel local, în București, dar am o relație foarte bună cu PSD de când a acceptat să facă o coaliție la nivel național. Toate discuțiile sunt rezonabile. Cu Grindeanu interacționez cel mai mult.”

Despre USR:

„Din nou, nu este un secret că cu USR am avut o relație foarte bună toți acești cinci ani la Primăria Capitalei, deci din punct de vedere uman, dacă vreți, cu USR sunt mai apropiat. Dincolo de asta, în ceea ce privește relația din coaliție, încerc să îmi respect mandatul de mediator.”

Alegerile locale și neutralitatea președintelui

Întrebat dacă va susține vreun candidat la Primăria Capitalei, Nicușor Dan a subliniat rolul constituțional: „Constituția îmi interzice, într-o chestiune din asta cum sunt alegerile, să mă poziționez într-o parte sau alta. Ca fost primar, ca locuitor, Bucureștiul contează pentru România, pot să spun ce cred eu că trebuie să se întâmple în orașul ăsta, că trebuie să ne uităm unde se duc banii, că trebuie să limităm mafia imobiliară.”

Despre perspectiva unor victorii suveraniste: „Nu mă sperie nimic. Noi avem o competiție la PMB. Dacă vorbim de chestiunea asta așa-zis suveranistă, eu sunt suveranist, România e un stat suveran, problema e că avem niște mișcări politice care vor să ducă populația apropiere de zona rusă. O perspectivă ca la alegerile parlamentare din 2028 să ne ducem în direcția asta, asta e ceva care mă face să reflectez.”

Despre sondaje și posibilitatea unui rezultat-surpriză: „Văd și eu niște sondaje. Răspunsul meu e că în momentul de față sunt patru persoane care pot fiecare dintre ele să câștige PMB cu scor în jur de 25%.”

Justiția și numirile în stat

În ceea ce privește numirea lui Vlad Voiculescu în calitate de consilier prezidențial onorific, Nicușor Dan a fost prudent, dar a explicat principiul general: „Mi-am luat toate informațiile. Eu nu o să spun că procurorul are sau nu dreptate. Este un dosar care a fost deschis acum mulți ani și care nu avansează. Parchetul poate să facă un efort pentru a tranșa aceste cazuri. Dacă se întâmplă niște lucruri, evident că atunci trebuie să luăm distanță. Eram primarul Capitalei și am fost acuzat de ANI că am făcut fel de fel de lucruri, și a durat vreo patru ani până când Înalta Curte a zis că eu n-am făcut nimic care să fie vreo incompatibilitate.”

El a subliniat necesitatea unui cadru administrativ clar pentru rezolvarea suspiciunilor în cazul reprezentanților statului: „Trebuie să ajungem la un context administrativ în care suspiciunile pe niște oameni care reprezintă statul să se rezolve statul. Avem 3.000 de procurori, din care unii lucrează foarte mult, alții destul de puțin. Sunt multe lucruri pe eficiența actului de justiție pe care trebuie să le discutăm.”

Donațiile din campanie și acțiunea în justiție

Întrebat dacă va apela la justiție pe chestiunea donațiilor din campanie, președintele a explicat:„Nu e prima campanie pe care am dus-o și de fiecare dată am avut anumite sume care n-au fost recunoscute de autoritatea electorală. Ei nu prea înțeleg fenomenul cu donațiile online. În cele două tururi împreună am cheltuit 61 de milioane de lei și AEP mi-a rambursat 60 din 61. E un milion diferență, ne vom duce în instanță. Am câștigat litigiile din trecut.”

Dan a subliniat că situația este una punctuală și că există precedent în favoarea sa în litigii anterioare cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Pensii și dialogul cu magistrații

Referitor la modul în care va gestiona discuția cu magistrații privind pensiile lor, președintele a spus: „Noi trebuie să corectăm acum niște greșeli care s-au făcut cu mult timp în urmă. Din 2022 până acum, avem pensia cât salariul. Toată lumea este de acord că trebuie să scădem pensiile magistraților, întrebarea este cu cât, și trebuie să creștem vârsta de pensionare, întrebarea este cât de graduală să fie treaba asta. E o discuție tehnică.”

El a adăugat că, deși se poate critica sistemul, trebuie menținut echilibrul și respectul față de breaslă: „Am stabilit că nu e normal să ai pensia cât salariul. A devenit acum foarte ușor să spui că magistrații sunt de vină pentru orice, nici asta nu e adevărat. Trebuie să găsim un echilibru în dialogul acesta. Oamenii din CSM sunt aleși de colegii lor, e o instituție reprezentativă pentru breaslă.”

Modificarea Constituției și echilibrul administrativ

Întrebat dacă este necesară o schimbare a Constituției pe tema pensiilor speciale, președintele a afirmat: „Nu este în intenția mea. Toată societatea vede problema, faptul că pensia e cât salariul, și toată societatea vede soluția, trebuie să micșorăm pensiile. Nu e nevoie de vreo modificare a Constituției. E vorba de un echilibru administrativ ca să luăm decizia corectă.”

Astfel, Nicușor Dan propune soluții administrative și negociate cu magistrații, fără a iniția modificări legislative majore.

Jalonul din PNRR și termenele legislative

Președintele a fost întrebat și despre posibilitatea îndeplinirii jalonului din PNRR privind legea pensiilor: „Tot timpul există un grad de flexibilitate în discuțiile cu Comisia. Teoretic, până la 28 noiembrie, trebuie să dăm legea. E posibil să avem o oarecare flexibilitate dacă trecem de niște etape.”

Adaptarea la funcția de președinte

Cinci luni și jumătate de la preluarea funcției, președintele României afirmă că se simte adaptat la responsabilitățile instituției, chiar dacă volumul și natura informațiilor diferă semnificativ față de experiența sa anterioară la nivel local. „Sunt un om în serviciul public ca și înainte, nu s-a schimbat nimic”, a declarat șeful statului, menționând că singura situație problematică a fost incidentul de la Timișoara, considerat o excepție minoră de protocol.

Presiunea funcției și comparația cu Primăria București

În ceea ce privește presiunea funcției, președintele apreciază că experiența la Primăria Municipiului București a fost mai solicitantă: „Mă trezeam noaptea și mă întrebam de unde facem rost de bani. Nu știam de unde să scoatem niște bani care nu existau. La Președinție este mai stabil, dar provocarea este să transformăm rutina într-o schimbare fundamentală, așa cum oamenii au mandatul să facem”.

Documentarea cazului Georgescu și interferența externă

Referitor la adversarii politici și la cazul Georgescu, șeful statului afirmă că nu a fost atacat direct și că a strâns materiale pentru a documenta posibile interferențe externe în alegerile din 2024. „Am documentat mult mai bine interferența rusă, deci la momentul potrivit vom prezenta o sinteză”, a explicat președintele. În plus, el a precizat că, dacă va fi necesar, vor fi incluse și stenograme din discuțiile autorităților care au condus la anularea unor alegeri.

În ceea ce privește fenomenul Georgescu, președintele estimează că interesul pentru acesta stagnează și că, în general, există o neîncredere mai largă în autorități. „Pentru oamenii care nu cred că statul român oferă un viitor, se uită către alternative care se promovează bine”, a spus el.

Fragmentarea națiunii și necesitatea dialogului

Șeful statului a comentat și asupra recentei declarații a fostului președinte Traian Băsescu, referitoare la fragmentarea națiunii: „Are dreptate. Cel mai simplu este să ai o opinie, să spui că magistrații sau politicienii nu fac nimic. Dar pentru soluții reale este nevoie să cobori în adâncime, să discuți cu oamenii și să recâștigi încrederea în stat”.

Securitatea națională și rolul NATO

În privința securității, președintele a transmis un mesaj de liniște pentru cetățeni: „România este într-o alianță foarte puternică, NATO, care ne apără securitatea. Trebuie să fim pregătiți să contribuim și noi, nu doar să așteptăm protecție externă”.

Cazuri de corupție și responsabilitatea instituțiilor

În ceea ce privește cazurile de corupție, șeful statului a afirmat că a fost informat despre dosarul de la Ministerul Apărării, dar nu există probe împotriva ministrului. În schimb, au fost menționate și alte situații în care instituțiile au acționat corect, precum cazul Spitalului Militar, unde prezumpția de vinovăție asupra conducerii se menține doar la nivel de suspiciune.