Nicușor Dan pierde la CCR pe Legea Cultelor. „Falșii” rabini și imami vor fi sancționați penal, la fel ca preoții

Curtea Constituţională a României (CCR) a tranșat, miercuri, disputa constituțională dintre șeful statului și Parlament, respingând sesizarea președintelui Nicuşor Dan referitoare la modificările aduse Legii privind libertatea religioasă. Decizia magistraților validează actul normativ care extinde aria de incriminare pentru exercitarea fără drept a funcțiilor clericale, incluzând explicit liderii religioși ai cultelor mozaic și musulman, dar și alte funcții asimilate.

Ce prevede noua lege și cine a inițiat-o

Legea contestată de președinte modifică Legea 489/2006 și a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Actul normativ stipulează că exercitarea fără drept nu doar a atribuțiilor de preot, ci și a celor de „rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale” constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului Penal.

Până la această modificare, textul legii era mai restrictiv, însă noua formă permite Secretariatului de Stat pentru Culte să asimileze și alte funcții la cererea cultelor recunoscute. De asemenea, legea introduce un drept de proprietate intelectuală și morală asupra simbolurilor religioase, precizând că „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.

Criticile președintelui: Infracțiuni decise prin acte administrative

În sesizarea trimisă Curții în luna iulie a anului trecut, președintele Nicușor Dan a reclamat faptul că legea lasă loc la interpretări abuzive și că o infracțiune nu poate fi definită prin acte administrative emise de o instituție subordonată Guvernului, ci doar prin lege organică.

15:45 • POLITICĂ

Paradox la vot. Unul dintre iniţiatorii legii femicidului s-a abţinut la votul în Parlament… din greşeală

14:46 • ACTUALITATE

Avocatul Poporului, contestaţie la CCR: Neplata primei zile de concediu medical, considerată „impozit mascat” și „deturnare de fonduri”

Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte, se arată în textul sesizării formulate de președinte.

Șeful statului a mai argumentat că formularea vagă încalcă standardele de calitate a legii impuse de Constituție.

Legea să fie clară, de natură să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte, a mai explicat preşedintele în documentul respins de CCR.

Discriminare între culte: Ce se întâmplă cu pastorii sau muftiii

Un alt argument forte al președintelui a fost acela că legea enumeră limitativ funcțiile de preot, rabin și imam, ignorând diversitatea celorlalte 18 culte recunoscute oficial în România. Nicușor Dan a atras atenția că există titulaturi specifice, precum cea de „muftiu” pentru Cultul Musulman, „păstor” pentru bisericile neoprotestante sau „bătrân” în cazul Martorilor lui Iehova, care nu sunt acoperite explicit de lege, deși valoarea socială protejată este aceeași.

Indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi, se precizează în sesizare.

Drept exclusiv asupra sfinților și simbolurilor

Președintele a contestat și prevederea care oferă cultelor monopol asupra modului de cinstire a persoanelor canonizate sau a simbolurilor identitare. Potrivit acestuia, instituirea unui drept exclusiv încalcă nu doar libertatea religioasă, ci și libertatea de exprimare, blocând utilizarea acestor simboluri în alte contexte decât cele agreate de conducerea cultelor respective.