Nicușor Dan vs. George Simion: De ce diaspora votează cu două Românii diferite? Analiza sociologului Barbu Mateescu

Românii care trăiesc în diaspora prezintă un profil politic și social complex, arată cercetările realizate de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer. Studiul, bazat pe focus-grupuri online cu români din Austria, Franța, Italia, Germania, Marea Britanie și Spania, scoate în evidență legătura strânsă dintre experiențele personale din țara de rezidență, percepția asupra României și opțiunile electorale din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025.

Nemulțumirea față de clasa politică și statul român

Una dintre concluziile principale este că diaspora percepe clasa politică românească ca fiind inaccesibilă și privilegială, iar nemulțumirea față de corupție, nepotism și funcționarea deficitară a sistemelor de sănătate și educație rămâne extrem de ridicată. Un votant al lui George Simion, șofer în Marea Britanie, descria situația astfel:

„România e o țară foarte frumoasă, m-aș întoarce și mâine acasă, doar să am ce face. Dacă nu, te uiți la politicieni cum se duc în excursii de milioane și cheltuie nu știu câți bani. N-am vrut să depind de politicienii noștri.”

Nemulțumirea se reflectă și în votul propriu-zis: diaspora muncitorească, dezamăgită de lipsa oportunităților, s-a orientat frecvent spre George Simion și AUR, percepându-l ca un vehicul de schimbare și (re)validare a sprijinului pentru lideri precum Călin Georgescu.

18:56, 22.01.2026 • POLITICĂ

Simion nu a fost primul. Un politician rus a tăiat, în 2019, un tort în forma Ucrainei, de ziua lui (VIDEO)

17:42, 21.01.2026 • POLITICĂ

George Simion taie tortul Groenlandei „cucerită de SUA”. Eveniment în cinstea lui Donald Trump

Experiențele din străinătate modelează opțiunile de vot

Votanții lui Nicușor Dan se remarcă printr-un grad mai ridicat de integrare în societățile din care fac parte. Aceștia raportează respect din partea localnicilor, o viață socială stabilă și oportunități economice. O participantă din Austria spunea:

„Nu pot să spun că am simțit vreodată că nu aparținem comunității, că suntem discriminați sau că suntem priviți de sus. Niciodată nu s-a întâmplat chestia asta. Avem vecini austrieci, se comportă de parcă sunt părinții noștri mai în vârstă.”

În contrast, votanții AUR experimentează dificultăți sociale și discriminare, ceea ce amplifică sentimentul de suferință și nemulțumire. O femeie de serviciu din Italia descria situația:

„Viața pentru noi în Italia nu este ușoară, este foarte grea. Stăm bine doar din punct de vedere financiar. Indiferent cât ești de bun, indiferent cât de perfectă imediat [italienii] îți găsesc ceva. Muncă neplătită, ore suplimentare, de ce? Pentru că ești străină în țara lor.”

Această diferență în integrare și experiență socială explică parțial de ce diaspora sofisticată (cu studii superioare) a votat mai frecvent cu Nicușor Dan, iar diaspora muncitorească s-a orientat spre AUR.

Motivul plecării și condițiile socio-economice

Documentul subliniază că motivele migrației sunt diferite în funcție de nivelul educațional. Românii fără studii superioare pleacă adesea din necesitate economică: lipsa locurilor de muncă și salariile scăzute îi determină să caute oportunități în străinătate. Un exemplu:

„Nu aveam niciun viitor în România la salariile care sunt. Pe parcurs au apărut și copii, în România e greu să crești un copil darămite doi.”
– chelneriță, Germania, votantă George Simion

Migranții cu studii superioare iau în calcul și calitatea vieții și a serviciilor publice. O expertă din Austria, votantă Nicușor Dan, explica:

„Am plecat pentru educația fetiței. Soțul meu și cu mine nu ne mai regăseam deloc în ceea ce se întâmpla în sistemul educațional din România. Știm foarte bine că s-au schimbat o grămadă de miniștri, fiecare a venit cu ideile lui și s-a resetat de fiecare dată sistemul educațional. Când [fiica mea] avea 2 ani, am decis să ne mutăm.”

Tinerii cu studii superioare se confruntă, totuși, cu dificultăți în integrarea pe piața muncii din România, ceea ce menține migrația ca opțiune preferată:

„Terminasem facultatea, nu puteam să văd o traiectorie care să-mi dea un trai decent. Simțeam că o să mă prăbușesc.”
– student, Italia, votant Nicușor Dan

Percepția asupra României și influența asupra votului

Românii din orașe mari percep România ca o țară în dezvoltare, cu locuri de muncă și progres vizibil, în timp ce cei din localități mici o văd ca subdezvoltată și erodată. Această percepție este reflectată în opțiunile de vot: unii susțin AUR pentru schimbare radicală, alții susțin forțele asociate lui Nicușor Dan.

Speranța ca mecanism psihologic

Pentru votanții AUR, sprijinul pentru lideri precum Călin Georgescu are un rol echilibrator:

„Nu există un orizont pozitiv. Comunitatea locală și națiunea par să se îndrepte din rău spre mai rău. Speranța în Georgescu ne ajută să trecem peste tristețea și pesimismul dominant.”

Politica și ideologia AUR în diaspora

Votanții lui George Simion manifestă o identitate conservatoare limitată, orientată mai degrabă spre etatism redistribuționist, decât spre teme culturale sau religioase:

„Nu ne interesează gesturile simbolice ale președintelui sau mărirea TVA. Este important ca statul să se ocupe de economie și să redistribuie averile celor bogați.”

Orice partid de stânga care ar aborda direct interesele clasei muncitoare și ale diasporei muncitorești ar putea diminua sprijinul pentru AUR.