Noaptea în care cercetarea se întâlnește cu publicul: Universitatea București și Muzeul Geologic Național la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2025

Cercetarea e adesea închisă în laboratoare, cu microscoape, formule și citire de grafice. Însă, într-o seară de septembrie, Muzeul Geologic Național se va transforma într-o arenă deschisă: Universitatea din București aduce experimente, demonstrații și dialoguri directe, pentru ca știința să nu mai fie ceva de făcut „în spatele ușilor închise”, ci ceva de văzut, simțit, experimentat.

Noaptea Cercetătorilor Europeani 2025 nu e doar un eveniment de public – e o invitație ca fiecare elev, profesor sau simplu curios să devină partener, pentru câteva ore, într-o aventură de cunoaștere.

Ce este Noaptea Cercetătorilor Europeni și care e scopul ei

Noaptea Cercetătorilor (European Researchers’ Night) face parte din acțiunile Marie Skłodowska-Curie, inițiativa care aduce știința mai aproape de cetățeni. Scopul evenimentului este să arate nu doar ce înseamnă să fii cercetător, ci și cum cercetarea influențează viața de zi cu zi, de la mediu la sănătate, de la tehnologii la patrimoniu. Practic, e știința cu atât de multe fețe încât aproape să uiți de ideea că „noi nu ne pricepem la asta”.

Participă anual peste 400 de orașe din aproximativ 26 de țări, cu peste 1,5 milioane de vizitatori la nivel european. În România, Bucureștiul are deja tradiție: instituții precum Universitatea din București, institute de cercetare, muzee și școli se implică activ în organizare.

Ce pregătește Universitatea din București la Muzeul Geologic Național – ediția 2025

• Evenimentul va avea loc vineri, 26 septembrie 2025, între orele 17:00-22:00, în curtea interioară a Muzeului Geologic Național, str. Pavel D. Kiseleff nr. 2, București. Acces gratuit.
• Organizarea: UB participă prin facultățile de științe, prin SciResCareer (Centrul de Orientare și Consiliere în Carieră de Cercetător – Regiunea București-Ilfov), Centrul de Învățare al UB și institute de cercetare locale.
• Tema majoră: experiențe interactive, experimente explicate pe înțelesul tuturor, demonstrații, dialog direct cu specialiști. Accent pe chimie, biologie și metode moderne de explorare a mediului – ecologie, protecția mediului, biodiversitate etc.
• Sloganul: „Learn the past, enjoy the future”, care sugerează legătura între moștenirea geologică și responsabilitatea pentru viitorul durabil.

Implicații educaționale și culturale: de ce contează acest eveniment

1. Motivația pentru tineri
   Mulți elevi privesc știința ca pe ceva abstract, cu laboratoare inaccesibile și termeni de neînțeles. Evenimentele interactive, cu demonstratii în real, afișează știința ca pe un spectacol de descoperire, dar și ca pe o opțiune de carieră. Așa cum a afirmat recent Bogdan Ivan: „Noaptea Cercetătorilor Europeni ne oferă cadrul perfect pentru atragerea tinerilor către știință”.
2. Reducerea prăpastiei dintre cercetare și public
   Pentru publicul larg, cercetarea rămâne deseori învăluită în jargon și inaccesibilă. Prin standuri, experimente și conversații cu experți, se reduce distanța: oamenii merg acasă nu doar cu informații, ci cu înțelegerea cum aceste informații afectează viața și mediul lor.
3. Cultură civic-științifică
   Aceste inițiative întăresc cultura științifică în societate: cunoașterea trecutului geologic al României, înțelegerea riscurilor naturale, importanța conservării naturii etc. În plus, participanții devin mai atenți la argumente bazate pe dovezi, la metode și la rigurozitate – trăsături esențiale într-o lume plină de fake news / pseudostiință.
4. Vizibilitatea cercetătorilor și finanțării științifice
   Universități, institute de cercetare și doctoranzi își prezintă proiectele, primele cercetări, echipamente moderne. Aceasta sporește conștientizarea importanței finanțării publice și europene pentru știință. Mai mult, implicarea Universității din București și a centrelor de orientare indică o componentă de carieră și formare profesională.

Provocări și sugestii pentru viitor

• Mai multă accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități – să existe ghiduri tactile, descrieri audio, versiuni „simplificate” pentru vizitatori cu dificultăți de înțelegere sau limbi mai puțin vorbite.
• Gamificare* și implicare constantă – să nu fie doar un eveniment anual, ci o frăție de știință în școli, cluburi, care să continue activitățile, experimentele, vlogurile sau atelierele între ediții.
• Transparență în proiecte – prezentarea costurilor, surselor de finanțare și impactului cercetărilor, pentru ca publicul să înțeleagă de ce merită să susțină financiar știința și ce return genera aceste investiții.
• Parteneriate cu mass-media – să fie trimise materiale pentru televiziuni, radiouri, bloguri tinere etc., ca să se amplifice mesajul și să ajungă și la cei care nu vin la muzeu.
• Evaluare post-eveniment – să se facă sondaje în rândul participanților (elevi, profesori, public larg) despre ce au aflat, ce i-a impresionat și ce vor să urmeze. Asta ajută la optimizări concrete.

Un exemplu concret de transformare cultural-științifică

Anul trecut, la ediția 2024, Universitatea din București a organizat evenimente în mai multe locații – Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Geologic Național etc. Tema a fost mai mult „știință la îndemâna tuturor”, incluzând securitatea cibernetică, protecția mediului, domenii care se regăsesc în curriculum școlar.

Feedback-ul participanților arată că, după eveniment, mulți tineri au spus că și-ar dori să urmeze cariere de cercetare, ceea ce înseamnă că efectul nu rămâne doar la nivelul „experienței”.

Invitație la cercetare

Noaptea Cercetătorilor Europeni 2025 la Muzeul Geologic Național, cu sprijinul Universității din București, nu e doar „o seară în care muzeul stă deschis mai mult”. E un punct de cotitură: poate fi începutul unei relații mai vii între public și știință, între teorie și experiență, între întrebările copiilor și răspunsurile profesorilor și cercetătorilor.

După această seară, sperăm ca fiecare vizitator să plece nu doar cu un obiect de expoziție sau o idee frumoasă, ci cu certitudinea că știința nu e lux intelectual, ci parte integrantă – și posibilă – din viața de zi cu zi.

*„gamificare” e un cuvânt de import, un englezism care a prins teren mai ales în mediile de training și educație digitală.

Pe românește, ar însemna transformarea unei activități serioase într-un joc prin introducerea unor mecanisme ludice: punctaje, niveluri, provocări, premii simbolice, clasamente. Ideea e simplă: dacă oamenii se distrează și simt competiția/jocul, sunt mai motivați să participe și să învețe.

Exemple mai concrete

• La o prezentare științifică, în loc să ai doar o explicație statică, poți face un „quiz” rapid cu telefoanele participanților, unde răspunsurile corecte aduc puncte.
• La standurile unui eveniment de tip Noaptea Cercetătorilor, vizitatorii ar putea primi „misiuni” (descoperă fosila X, răspunde la o întrebare despre chimie, realizează un mic experiment). La final, primesc o „diplomă de explorator” sau un suvenir simbolic.
• În educația clasică, profesorii folosesc „gamificarea” când dau elevilor insigne digitale, badge-uri sau provocări care adună puncte pentru echipa clasei.

De ce se folosește termenul?

Pentru că e greu de comprimat într-un singur cuvânt românesc. Am putea spune „jocificare” sau „ludificare”, dar n-au prins. Totuși, dacă vrei un sinonim adaptat și savuros, eu aș merge pe:

• „ludificare” (varianta mai cultă, folosită de lingviști);
• sau „a pune în joc” (varianta colocvială, mai naturală).