Noi zone balneo-climaterice pe harta României. Prin ce sunt atractive pentru investitori

România ar putea avea patru noi zone balneo-climaterice ceea ce presupune, pe lângă potențialul turistic, și accesul la o categorie specifică de fonduri europene pentru investitorii din arealele respective.

Conform unui proiect propus de Ministerul Sănătății, se dorește „acordarea statutului de staţiune balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură” pentru următoarele zone:





– un areal din Oraşul Borsec, judeţul Harghita, corespunzător zonei ”Borsecul de Sus”, în suprafață de aprox. 183 ha, partea a teritoriului administrativ, situat la nord de DN 15;

– un areal din Oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, în suprafață de aprox. 7 ha, situat în zona ștrandului termal;

– arealul corespunzător satului Lacu Sărat (foto), comuna Chiscani, judeţul Brăila;

– arealul balneoclimatic Parc Băi Moineşti, judeţul Bacău.

Unul dintre principalele avantaje pentru locuitori este legat de posibilitatea accesării unor fonduri europene special dedicate activităților din acest domeniu.

La sfârșitul lunii iunie, de exemplu, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului lansa în dezbatere publică un program dedicat firmele mici și mijlocii (IMM) din domenii ca HoReCa, medical, sportiv, cultural, care operează în stațiuni balneare și balneoclimatice din România. Conform schemei de minimis, ele ar putea obține, în anumite condiții, fonduri nerambursabile de maximum 200.000 de euro fiecare, de la stat.

Programul este prevăzută să se deruleze până a finalul anului 2023, cu un buget total de până la 500 de milioane de euro. În total se estimează că ar putea beneficia până la 2.500 de companii.

Ce stațiuni balneo-climaterice are România

Conform unei Hotărâri de Guvern, până în prezent a fost acordat statutul de stațiune balneo-climatică unui număr de 29 localități și areale, respectiv:

  1. Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor
  2. Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor
  3. Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara
  4. Arealul corespunzător zonei de agreement-tratament Nicolina din municipiul Iaşi, judeţul Iaşi
  5. Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea
  6. Arealul Băile Turda, judeţul Cluj
  7. Arealul balneoclimatic corespunzător satului Călacea Băi, comuna Orţişoara, judeţul Timiş
  8. Arealul balneoclimatic din structura comunei Ocna Şugatag, judeţul Maramureş
  9. Municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, şi arealul corespunzător: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp
  10. Municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava
  11. Oraşul Slănic Moldova, judeţul Bacău
  12. Oraşul Târgu Ocna, judeţul Bacău
  13. Oraşul Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud
  14. Oraşul Eforie, judeţul Constanţa
  15. Oraşul Năvodari, judeţul Constanţa
  16. Oraşul Covasna, judeţul Covasna
  17. Oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa
  18. Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita
  19. Oraşul Sovata, judeţul Mureş
  20. Oraşul Slănic, judeţul Prahova
  21. Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu
  22. Oraşul Buziaş, judeţul Timiş
  23. Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea
  24. Comuna Moneasa, judeţul Arad
  25. Comuna Bazna, judeţul Sibiu
  26. Comuna Tinca, judeţul Bihor
  27. Comuna Bala, judeţul Mehedinţi
  28. Satul Bizuşa-Băi din structura comunei Ileanda, judeţul Sălaj
  29. Satul Sărata Monteoru din structura comunei Merei, judeţul Buzău

 

1 COMENTARIU

  1. Acum nu mai avem statiuni balneare ci areale. Cei care au negociat fondurile europene pentru turismul din Ro au fost incompetenti. Transformam toate localitatile cu 3 izvoare si un lac in statiuni de nu vine nimeni. Nu era mai bine localitati cu resurse balneare! Asa am facut peste tot partii de ski unde nu mai avem zapada!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...