Nota de plată după 20 de ani de iluzii: energie mai scumpă și o datorie de un miliard de euro

După aproape 20 de ani în care statul a încercat să „înghețe” prețurile prin ordonanțe de urgență, nota de plată a venit: o treime dintre români trăiesc în sărăcie energetică, iar guvernul datorează furnizorilor un miliard de euro. Chiar dacă promisiunea oficială a fost protejarea oamenilor, intervențiile repetate au blocat piața și au lăsat consumatorii vulnerabili în fața unor scumpiri de peste 20% imediat ce plafonarea a fost ridicată. 

Ani de plafonare a prețurilor și intervenții repetate au creat un paradox: consumatori protejați pe termen scurt, dar expuși la costuri mai mari și sărăcie energetică pe termen lung.

Istoria intervențiilor și efectele lor

Din 2007 încoace, guvernele românești au aplicat măsuri succesive pentru protejarea consumatorului vulnerabil. În 2007 a fost introdus un mecanism de compensare a prețurilor pentru populație, numit coșul de gaze. Peste doi ani, au fost blocate majorările de preț pe fondul crizei financiare globale. În 2018, a apărut Ordonanța 114 prin care s-a plafonat prețul la energie și gaze pentru consumatorii casnici.

„Măsuri precum coșul de gaze, înghețarea creșterii prețurilor sau OUG 114 au avut efect invers față de cel așteptat – au crescut sărăcia energetică”, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

11:32 • ECONOMIE

Guvernul României analizează reoperaționalizarea rafinăriei Petrotel pentru a stopa creșterea prețurilor la carburanți

08:30, 09.03.2026 • Dezvăluiri

De ce premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, refuză să stopeze creșterea prețurilor carburanților

Impactul social a fost următorul:

• 32% dintre gospodăriile românești se află în sărăcie energetică.
• Vestul României – 40% dintre gospodării afectate.
• București-Ilfov – 26%, în ciuda celui mai mare PIB pe cap de locuitor.

Ridicarea plafonării și consecințele imediate

După ridicarea plafonului la gaze naturale, consumatorii casnici s-au confruntat cu creșteri de până la 23% față de prețul plafonat anterior. Energiea electrică, ridicată la 1 iunie 2025, a cunoscut, în următoarele luni, o explozie de prețuri pe piața angro, pe măsură ce furnizorii și consumatorii s-au adaptat la noul mecanism.

„Lipsa de lichiditate și incertitudinea dată de autorități vizavi de liberalizare a condus la scăderea interesului pentru achiziții de energie, afectând atât traderi și furnizori, cât și consumatorul final”, explică Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Datoria statului

Statul român are de plătit aproximativ 1 miliard de euro furnizorilor, rezultatul direct al schemelor de plafonare. Aceasta afectează bugetul public și capacitatea statului de a interveni în alte domenii sociale.

România are gaz în subsol, dar facturi mai mari decât vecinii care n-au nicio resursă

România are resurse proprii de gaze, dar prețurile rămân mai mari decât în Bulgaria sau Austria, țări fără resurse proprii sau cu resurse mai reduse. „Această reglementare excesivă duce la lipsa de încredere în piață. Guvernele succesive au fost mult prea obișnuite să controleze piața mai degrabă decât să permită un mecanism de funcționare liberă, așa cum vedem în piețele mature din Europa de Est”, spune Aura Săbăduș, expert la ICIS Londra.

Amânarea liberalizării energiei electrice de la trimestrul 2 la trimestrul 3 al anului trecut a expus consumatorii la prețuri mai mari și a slăbit lichiditatea pieței, generând o volatilitate mai mare.

Cum arată sărăcia energetică

Indicatorul european – procentul cheltuielilor cu energia din bugetul familial – arată clar că măsurile de protecție, deși intenționate, au efecte contraproductive:

Sursa: AEI

Această distribuție arată că sărăcia energetică este un fenomen social complex, care afectează în egală măsură mediul urban și rural.

Ce urmează

Specialiștii subliniază că piața de energie trebuie privită ca un ecosistem interconectat, în care fiecare decizie produce efecte în lanț.

Marius Petrescu, expert în energie și membru AEI, susține: „Astăzi miza nu mai este doar gestionarea unei crize, dacă ea mai există sau dacă apare, ci construirea unui echilibru sustenabil pe termen mediu și lung între securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și competitivitatea economică.”

„Dialog constructiv, decizie luată în baza consultării și discuțiilor intersectoriale și o formă în care ne uităm la echilibrul economic și social care are de suferit – acesta este dezideratul nostru. Trebuie să ne asigurăm că există condiții corecte, ca prețul final să fie corect pentru consumator, iar mecanismele pieței să funcționeze pe termen lung”, a spus ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a luat parte la dezbaterea Romanian Energy Market Conference. „Va trebui să ne asigurăm că există condiții corecte pe modelul statelor din vestul Europei în care nimeni nu poate să suspecteze că suntem în contradicție cu principiile de acolo, ca avem condiții optime, ca avem un preț corect la consumatorul final, pentru a închide odată acest diferend al discuțiilor și declarațiilor dintre diferiți stakeholderi în momentul de față. Eu asta îmi doresc, dar în același timp suntem obligați ca atunci când situația o cere și de această dată, din nefericire, a cerut-o într-un context extrem de sensibil din punct de vedere politic și economic, să intervenim într-o formă în care cred că vom putea ca în anul care urmează să reglăm total mecanismele de piață pentru a nu exista tendința ca și anul viitor să existe aceleași premise ca și cele de astăzi.”

Pratic, anii de intervenție au oferit stabilitate pe termen scurt, dar au generat efecte negative profunde:

1. Prețuri ridicate pentru consumatori – atât casnici, cât și industriali.
2. Sărăcie energetică persistentă – 32% dintre gospodării afectate.
3. Datorii ale statului către furnizori – ~1 miliard de euro.
4. Lipsa lichidității pe piața angro – volatilitate și risc de speculații.
5. Încredere scăzută în piață – consumatorii și traderii au reacții defensive.