Noul regulament de vizitare a Sarmizegetusei Regia revoltă românii (VIDEO) - Puterea.ro

Noul regulament de vizitare a Sarmizegetusei Regia a generat revolta românilor care doresc să viziteze faimosul obiectiv turistic. Majoritatea românilor consideră neobișnuite regulile impuse celor care vor să viziteze cetatea.

Una dintre „contravențiile” pentru care oaspeții Sarmizegetusei Regia – inclusă în UNESCO (ruinele cetății dacice au fost incluse pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO) – pot primi amenzi între 300 și 600 de lei este așezarea pe iarbă! Potrivit regulamentului de vizitare a sitului, întocmit în 2016 și actualizat în acest an, vizitatorii au obligația „să nu se așeze pe sol sau pe alte obiecte, precum scaune, șezlonguri, hamace, saltele etc.”

Noul regulament de vizitare a Sarmizegetusei Regia revoltă românii

Unii turiști s-au plâns însă de această restricție, iar din cauza acestui punct în regulamentul de vizitare, monumentul istoric a primit o mulțime de recenzii negative.

„Este un loc inedit, încărcat de energii… de toate felurile, dar atenție la regulamentul de vizitare. Nu poți să te așezi pe iarbă. Agenții de pază te urmăresc îndeaproape”, scrie unul dintre oaspeții locului, într-o recenzie dedicată sitului.

„Chiar nu mă așteptam să nu ai voie să stai jos, pe iarbă, pe proprii nădragi, la o distanță mare de sanctuar. A intervenit firma de pază, că așa sunt ordinele. Felicitări pentru rapiditatea cu care a îndepărtat pericolul”, spune un alt vizitator.

Plângerile turiștilor – imagine negativă pentru Sarmizegetusa Regia

„Cică nu ai voie să stai pe iarbă, dar nimeni nu îți motivează de ce. Doar că așa scrie în regulament și trebuie respectat”, se plânge un alt turist.

„Am îndrăznit să mă așez pe jos pentru a acorda puțină atenție copilului de un an și opt luni, cu intenția de a-l dezbraca de o bluză mai groasă, a mă juca puțin cu el și a-l alăpta. Și ce să vezi, direct a sărit un domn de la pază pe mine spunându-mi că: «Să faceți bine să vă ridicați și să vă așezați în locurile special amenajate». Am întrebat de ce și mi s-a răspuns sec că dacă citeam regulamentul, știam, că nu e voie.

Bun, domnule, nu e voie cu scaune pliante, șezlonguri, paturi, picnic sau mai știu eu ce e specificat în regulamentul care, oricum, are câteva puncte de îți dau cu semnul întrebării: cică să fii îmbrăcat decent – oare ce înțeleg ei prin decent? Și ce treabă are îmbrăcămintea cu vizitarea unor bolovani în vârf de pădure? Înțeleg că la o mănăstire îți cere o fustă lungă, dar aici ce vor? Dar de acolo până la a interzice unei mame sa se ocupe de copilul ei la nivelul solului este cale lungă! Ce îmi este cel mai ciudă e că nu am apucat să încep să alăptez. Probabil domnul ar fi considerat procesul alăptării ca fiind unul indecent”, s-a plâns una dintre vizitatoare, potrivit adevarul.ro.

Sarmisegetusa Regia, capitala regatului dac!

„Oriunde în lume te duci să vizitezi ceva, te lasă să te așezi pe jos. Nimeni nu îți are treaba. Aici nu! Doar la noi în vârf de munte, se întâmplă asta. Nu ai voie sa iți pui fundul decât pe bănci”, s-a plâns un alt turist.

A doua capitală a regatului dac, după cum spun istoricii (inițial acest rol i-ar fi revenit zonei Costești Cetățuie), Sarmizegetusa Regia (n.r. = cea regală) este cea mai mare așezare cunoscută din Dacia. Ea face parte din complexul celor șase fortificații dacice: Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna.

Capitala regatului Dac

Sarmizegetusa Regia găzduiește capitala regatului dac, cel mai probabil, începând din a doua jumătate a secolului I înainte de Hristos. Vreme de mai bine de 150 de ani Sarmizegetusa Regia este centrul politic, religios, militar, dar și economic al Daciei.

Centrul așezării cuprindea zona sacră și fortificația, însă când urcăm spre cetate, trebuie să ne închipuim că pantele dealului au fost terasate, iar pe acestea existau zone de locuit. Specialiștii le numesc cartierul civil de est și cartierul civil de est. Sarmizegetusa Regia însuma cam 4,5 km. Era formată din trei părţi principale: fortificaţia, zona sacră şi cartierele civile de vest, respectiv de est.