Nu doar Fritz! 55 de aleși și funcționari trebuie să plece din funcții

Noua lege a integrității, discutată până acum aproape exclusiv prin raportare la Dominic Fritz, are consecințe mult mai largi. Agenția Națională de Integritate a identificat 55 de persoane care ocupă funcții sau demnități publice, deși în cazul lor există hotărâri definitive și interdicții încă valabile. Printre cei vizați se află zece primari și 17 consilieri locali sau județeni.

Interdicția trebuie aplicată, nu doar consemnată

ANI anunță că începe procedurile pentru aplicarea noilor prevederi introduse prin Legea nr. 180/2026.

Schimbarea importantă privește persoanele pentru care au fost constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate, dar care au ajuns să ocupe alte mandate ori funcții înainte de expirarea interdicției de trei ani.

Legea ANI începe să producă efecte

Până acum, existența unei decizii definitive nu garanta că interdicția producea efecte în practică.

Aplicarea ei depindea de instituții, interpretări și proceduri administrative care puteau întârzia sau chiar bloca îndepărtarea persoanei din funcție.

Noua lege încearcă să închidă această breșă.

Zece primari și 17 consilieri

Potrivit comunicatului transmis de ANI, cele 55 de cazuri identificate sunt împărțite astfel:

• zece primari: unul de municipiu, patru de orașe și cinci de comune;
• 17 consilieri locali și județeni;
• nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unor unități administrativ-teritoriale;
• 13 funcționari publici, funcționari cu statut special și persoane aflate în funcții de conducere;
• șase persoane care ocupă alte funcții publice.

ANI nu a publicat lista nominală

Dominic Fritz a anunțat însă că se numără printre cei vizați și că mandatul său de primar al Timișoarei urmează să înceteze.

Termenul este de 30 de zile

Legea nr. 180/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 28 august.

Pentru persoanele care ocupau deja o funcție, deși se aflau sub efectul unei interdicții definitive, încetarea mandatului sau a raportului de serviciu trebuie să intervină în termen de 30 de zile.

Instituțiile în care lucrează cei vizați au obligația să constate și să pună în aplicare încetarea funcției. Nu este suficientă existența unei mențiuni într-un raport ANI.

Textul Legii nr. 180/2026 creează, astfel, un mecanism prin care interdicția trebuie să producă o consecință administrativă verificabilă.

ANI anunță controale directe

Agenția susține că va solicita documente instituțiilor și va confrunta datele primite cu situația existentă în teren.

Cazurile cu informații incomplete, contradictorii sau neactualizate vor fi verificate cu prioritate.

Dacă va fi necesar, inspectorii ANI vor face controale la fața locului pentru a stabili dacă persoana vizată continuă să își exercite atribuțiile.

Este o diferență importantă: verificarea nu se va opri la comunicarea formală a încetării mandatului, ci va urmări dacă aceasta s-a produs efectiv.

Amenzi de până la 50.000 de lei

Persoana care continuă să ocupe o funcție în perioada interdicției riscă o amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.

Sunt sancționați și cei care au obligația să constate încetarea mandatului, dar nu o fac. În cazul lor, amenda poate fi cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Mai mult, actele juridice sau administrative încheiate prin încălcarea interdicției pot fi lovite de nulitate.

Consecințele nu se mai limitează, așadar, la persoana aflată ilegal în funcție, ci se pot extinde asupra deciziilor pe care aceasta le semnează.

Cazul Fritz rămâne cel mai vizibil politic.

Cifrele publicate de ANI arată însă că problema este mult mai mare:

noua lege nu privește un singur primar, ci un întreg mecanism prin care interdicțiile definitive au putut rămâne, ani întregi, fără efect practic.