Nu iese foc fără fum: Războaiele pot schimba clima?

Știați că Pentagonul – Ministerul Apărării Americane, produce mai multe emisii de gaze cu efect de sera decât întregul stat suedez? Sau că războaiele au efecte dezastruoase, nu numai prin pierderea de vieți omenești, dar si la nivelul climei? Sună a clișeu, dar este unul real, adevărat cu alte cuvinte.

Omenirea nu este obișnuită să privească poluarea și din următoarea perspectivă: războaiele și militarizarea excesivă reprezintă o sursă de distrigere a climei. Astfel, experții InfoClima au studiat acest fenomen și au concluzionat că ”mașinăria militară globală este si printre cei mai periculoși poluatori la nivel mondial”. Conform unui studiu publicat de Brown University în 2019, Pentagonul/ Ministerul Apărării Americane produce mai multe emisii de gaze cu efect de sera decât întregul stat suedez! Specialiștii spun că e destul să ne uităm la ultimii 30 de ani și vom vedea cum conflictele militare au contribuit direct și vizibil la schimbările climatice globale.

Spre exemplu în Myanmar, unde regimul militar aflat la conducere este acuzat de o accelerare agresivă a defrișărilor ilegale, numai in 2020,  9900 tone de lemn tăiat ilicit au fost confiscate în 3 dintre regiunile tarii. Un alt exemplu îl constituie Columbia, unde peste trei decenii de conflict între FARC și forțele guvernamentale au dus la deversarea a 4.1 mil barili de petrol în urma țintirii conductelor și centrelor de procesare. În plus, între 1990 și 2013, 3 milioane ha de păduri au fost defrișate datorită conflictelor din regiune, potrivit site-ului InfoClima, unde cercetatorul Vlad Radu Zamfira punctează, cu date concrete, modul cum conflictele militare au influențat schimbările climatice.

„Amprenta afgană” de carbon

Alt exemplu: Afganistan a pierdut, între 1990 și 2005, 33,8% din pădurile sale. În 20 de ani de conflict între 2001-2021 sute de mii de soldați americani au fost detașați în Afganistan, ceea ce a presupus o amprentă de carbon imensă, atât pentru întreținerea liniilor logistice cât și ca rezultat al operațiunilor militare propriu-zise.

Și în Irak conflictele cu ISIS din deceniul trecut au dus la deversarea și arderea a aproximativ 2 milioane barili de petrol, iar cele 30,000 tone de sulf ale depozitului de la Mishraq arse în 2016 au afectat grav zona pe o suprafata de 200 km² in proximitatea depozitului. În Siria, 52% din locuințele din Allepo au fost parțial distruse între 2011-2015 si o cantitate uriasa de aproximativ 15 milioane tone de materiale a fost transportată pentru operațiunile de curățare și reconstrucție, ceea ce a generat o amprentă de carbon greu de anihilat. În plus, peste 2000 de ținte din infrastructura petroliera siriana au fost distruse, ceea ce a condus la o poluare fără precedent.

După finalizarea conflictelor militare deseori au loc si schimbări ale modului de utilizare a pământului, mai ales ca instituțiile statelor afectate de războaie sunt slabe sau inexistente. Din păcate, se pare că omenirea, orice ar face, se află pe calea a transformărilor ireversibile…