Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător CCR, contestată oficial. S.O.S. România acuză lipsa condițiilor legale
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/Numirea-lui-Mihai-Busuioc-in-functia-de-judecator-CCR-contestata-oficial.-S.O.S.-Romania-acuza-lipsa-conditiilor-legale.jpg)
Curtea Constituțională a României va analiza, pe data de 1 iulie, contestația depusă de partidul S.O.S. România cu privire la numirea lui Mihai Busuioc ca judecător constituțional. Propunerea acestuia, venită din partea PSD și susținută de majoritatea politică din Senat, a generat reacții dure din partea opoziției, care consideră că Busuioc nu îndeplinește cerințele legale pentru această funcție esențială în arhitectura democratică a statului.
S.O.S. România susține că Busuioc nu respectă criteriile constituționale
Contestația oficială a fost semnată și depusă de lidera senatorilor S.O.S. România, Nadia Cerva. Aceasta susține că două dintre cele trei condiții esențiale impuse de Constituție pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională nu sunt îndeplinite de Mihai Busuioc.
Cerva a transmis că, în opinia sa, Mihai Busuioc nu ar avea pregătirea juridică superioară necesară și nici vechimea de minimum 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Ea a punctat că aceste două criterii sunt fundamentale pentru ca un candidat să fie eligibil conform articolului 143 din Constituție.
„Busuioc nu îndeplineşte condițiile pentru numirea sa în funcția de judecător al Curții Constituționale, nefiind întrunite două dintre cele trei condiții, respectiv cea privind pregătirea juridică superioară, și cea privind vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, se arată în contestație.
Contestația a fost trimisă atât Secretariatului General al Senatului, cât și direct către Curtea Constituțională, care urmează să decidă legalitatea procedurii prin care Busuioc a fost numit.
Un vot controversat în Senat și o audiere cu ecou
Mihai Busuioc a fost votat în plenul Senatului cu sprijinul majorității politice formată din PSD, PNL, USR și UDMR. În total, 79 de voturi au fost exprimate în favoarea sa, în urma unei audieri desfășurate marți, 24 iunie, în comisiile de specialitate ale Senatului.
Audierea însă nu a trecut neobservată. Busuioc a fost criticat în spațiul public după ce, în timpul acesteia, a citit propriul CV de pe foaie, fapt ce a fost considerat de unii drept un semn de nesiguranță sau de nepregătire.
Întrebat ulterior de jurnaliști dacă consideră că funcția de judecător constituțional este una numită politic, Busuioc a răspuns negativ. Acesta a precizat că așa se face numirea la Curtea Constituțională:
„
Nu”, a fost răspunsul său, urmat de explicația: „Așa se fac numirile la Curtea Constituțională”.
Mihai Busuioc este o figură cunoscută în administrația publică. A fost numit președinte al Curții de Conturi în octombrie 2017, după ce anterior ocupase funcția de secretar general al Guvernului. Numele său a devenit cunoscut în spațiul public în contextul conflictului politic dintre premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și liderul PSD, Liviu Dragnea.
În acea perioadă tensionată, Grindeanu a încercat să-l demită pe Busuioc și să-l înlocuiască cu Victor Ponta. Însă Busuioc a refuzat să contrasemneze ordinul de demitere, gest care a alimentat conflictul dintre cele două tabere și a generat o situație inedită în structura guvernamentală.
Recent, activitatea sa în fruntea Curții de Conturi a fost contestată după ce instituția și-a limitat propriile atribuții de control și independență tocmai în perioada în care trebuia să supravegheze cheltuirea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit articolului 143 din Constituția României, pentru a putea fi numit judecător la CCR, o persoană trebuie să aibă pregătire juridică superioară, o înaltă competență profesională și cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior.