O afacere de 300 milioane de dolari pe an: România redeschide „mina de aur” a mașinilor electrice

Ministerul Economiei a elaborat un proiect hotărâre de guvern prin care să modifice acte normative existente în domeniul închiderii minelor și carierelor, pentru a permite reluarea activității miniere în perimetrele „Catalinu” și „Ungurelașu” din județul Gorj. Schimbarea vizează eliminarea acestor perimetre din listele minelor și carierelor închise definitiv.

Impactul financiar asupra bugetului

După mai bine de trei decenii de inactivitate, o mină de grafit din comuna Baia de Fier, județul Gorj, va fi redeschisă. Aceasta reprezintă cel mai important zăcământ de grafit din Europa, iar reluarea exploatării vine ca urmare a unei investiții majore susținute de Uniunea Europeană. Proiectul, considerat strategic la nivel comunitar, va contribui la consolidarea poziției României pe piața materialelor esențiale pentru industriile viitorului.

Modificarea Anexei nr. 1 atât la HG nr. 1008/2006 cat si la HG nr. 644/2007 va conduce la realizarea unor economii rezultate din nerealizarea lucrărilor de închidere si monitorizare anuala postînchidere, concomitent cu înregistrarea beneficiilor create prin reluarea activității exploatărilor si valorificarea produsului/produselor finite rezultate, având în vedere faptul că sumele alocate conform actelor normative menționate nu au fost cheltuite, iar încetarea activității miniere se va realiza de către titularul licenței de exploatare, cu fonduri proprii, conform prevederilor Legii minelor nr. 85/2003 cu modificările și completările ulterioare.

Suma totală care se economisește pentru cele două perimetre este de 14.160.795 lei, respectiv:

În Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un grup restrâns de țări ca Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, dar acestea sunt nesemnificative sub aspect cantitativ și calitativ.

Dependența totala a UE de importuri în prezent poate asigura statutului roman o cotă de piață foarte importantă ulterior reluării exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier (cuprinzând mina Cătălinu şi cariera Ungurelaşu), acesta putând constitui materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini.

În condițiile actuale ale pieței si la nivelul actual al prețului grafitului pur, de aproximativ 20.000USD/tona, reluarea activității în perimetrul Ungurelașu – Polovragi in cadrul implementării de către SNS SALROM a proiectului strategic menționat anterior, cu atingerea țintei de producție de 15.000 tone/an stabilite in proiect, poate genera companiei venituri de aproximativ 300 de milioane de dolari anual, cu o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor si redevențelor si a dividendelor.

Reluarea activității miniere va contribui la dezvoltarea regionala atât prin crearea de locuri de munca directe si in activitățile conexe, cat si prin dezvoltarea pe orizontală a altor activități care au ca obiect prelucrarea si respectiv utilizarea produselor rezultate în urma valorificării superioare a grafitului.

Grafitul – mineralul de aur al tehnologiilor viitorului

Grafitul, un mineral cu multiple aplicații în tehnologii de vârf, devine un element strategic pe măsură ce Europa se pregătește să renunțe la industriile poluante și să adopte surse de energie mai curate. În acest context, România, prin redeschiderea perimetrelor miniere din Gorj, se aliniază la cerințele Comisiei Europene pentru dezvoltarea unei economii bazate pe energie verde.

Grafitul este un material indispensabil în producția de grafen, care, datorită rezistenței sale de până la 200 de ori mai mare decât oțelul și conductivității electrice excepționale, este folosit în diverse domenii, de la baterii pentru vehicule electrice la circuite integrate și tehnologii de stocare a energiei. În contextul creșterii cererii globale pentru baterii și soluții energetice sustenabile, România ar putea să devină un furnizor important de grafit pentru industria europeană și nu numai.

Exploatarea de grafit în județul Gorj, de la mina Cătălinu și cariera Ungurelașu, a fost suspendată în urmă cu mai bine de două decenii din cauza rentabilității scăzute și a reglementărilor de mediu mai stricte.

Situația actuală

Romania, prin Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), a realizat pași importanți în strategia sa de relansare a domeniului resurselor minerale neenergetice prin concretizarea eforturilor de recunoaștere a unor proiecte naționale de extracție și procesare a minereurilor cu conținut de materii prime critice ca fiind de importanță strategică la nivel european, în urma Apelului de proiecte lansat de către Comisia Europeana (CE) în contextul Regulamentului UE al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (Critical Raw Materials Act – CRMA), se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Actul european privind materiile prime critice urmărește să asigure o aprovizionare diversificată, sigură și durabilă cu materii prime critice pentru industria UE, materii prime esențiale pentru sectoarele strategice, inclusiv tehnologiile curate, industria digitală, de apărare și industria aerospațială.

Ministerul a informat mediul economic de profil cu privire la adoptarea Regulamentului CRMA și, în mod special, cu privire la Apelul pentru proiecte strategice, astfel MEDAT sprijină companiile miniere naționale în procesul de elaborare și depunere a propunerilor de proiecte.

În data de 25.03.2025, CE a adoptat Lista proiectelor strategice, în care se regăsesc trei proiecte românești.

Unul dintre acestea, implementat de către Societatea Națională a Sării S.A. (SNS SALROM), companie de stat din portofoliul MEDAT, se referă la extracția grafitului de calitate pentru baterii din arealul „Baia de Fier” și implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii.

Acesta include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.

Se pune accent pe ranforsarea lanțurilor de aprovizionare ale UE, cu o localizare accentuată acestora la nivel național pentru tehnologiile energetice curate, asigurându-se resursele necesare pentru utilizarea în bateriile pentru vehicule electrice și alte soluții de stocare a energiei ce poate asigura statutului roman o cotă de piață foarte importantă ulterior reluării  exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier. Reluarea activității miniere în arealul Baia de Fier va asigura materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini.

În prezent în arealul „Baia de Fier”, județul Gorj, exista două perimetre miniere cu rezervă omologată pentru grafit la Catalinu si Ungurelasu.

Aceste perimetre au fost aprobate la închidere definitiva și monitorizare a factorilor de mediu postînchidere prin Hotărârile de Guvern nr. 1008 din 2 august 2006 pentru perimetrul Catalinu, respectiv 644 din 20 iunie 2007 pentru perimetrul Ungurelasu.

SNS SALROM deține licența de concesiune a exploatării de șisturi grafitoase nr. 634/1999 în perimetrul Ungurelașu – Polovragi, licență prelungită prin H.G. nr. 639/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 746 din 8 august 2025.

În cadrul demersului de prelungire a acestei licențe compania SALROM a transmis către Autoritatea Națională De Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon documentația care dovedește capacitatea tehnico – economica de dezvoltare a exploatării zăcământului.