O ”gură de oxigen” din disperare: miracolul de 425 de milioane de euro născut din foamea portofelelor golite de inflație

România a început anul 2026 cu o gură de oxigen neașteptată în balanța comercială, reușind să reducă deficitul cu peste 425 de milioane de euro față de ianuarie 2025. Însă, datele proaspăt publicate de INS ascund o realitate dură: „performanța” nu vine dintr-un boom al exporturilor, ci dintr-o frână bruscă a consumului intern. Pe fondul unei inflații persistente și a scăderii puterii de cumpărare, românii au cumpărat mai puține bunuri din import, forțând o recalibrare a economiei într-un context de creștere modestă și prudență extremă.

România a înregistrat în ianuarie 2026 un deficit comercial mai mic cu 15,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Exporturile FOB au însumat 6,903 miliarde euro, în scădere cu 4,7%, iar importurile CIF au totalizat 9,229 miliarde euro, cu 7,7% mai puțin decât în ianuarie 2025. Diferența, respectiv deficitul comercial, a fost astfel de 2,326 miliarde euro, cu peste 425 milioane euro mai mică decât în urmă cu un an.

Cererea internă, factorul-cheie al scăderii importurilor

Datele INS arată că volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul a scăzut în ianuarie 2026 cu 6–9% față de ianuarie 2025, afectând toate segmentele: alimente, produse nealimentare, băuturi, tutun și carburanți.

„Consumul are două motive principale. În primul rând este rezultatul creșterii prețurilor, a inflației semnificative cu care ne confruntăm, iar asta se vede în dinamica vânzărilor, într-o scădere semnificativă a vânzărilor la nivelul întregii economii”, a declarat Negrescu pentru Digi24.ro.

15:05, 30.12.2025 • ECONOMIE

Rețeta austerității nedeclarate: cum a „reparat” statul deficitul comercial confiscând 450 de lei lunar din buzunarul fiecărui angajat

Factorii care au temperat cererea internă

Temperarea consumului a fost determinată de mai mulți factori macroeconomici:

1. Puterea de cumpărare afectată de inflație

Inflația a rămas ridicată în ultimele luni, ceea ce a redus capacitatea gospodăriilor de a cheltui. Produsele de bază și bunurile neesențiale au devenit mai scumpe, iar consumul s-a moderat, reflectând o adaptare la noile condiții economice.

2. Salarii reale în scădere

Creșterea veniturilor nominale nu a compensat inflația, astfel încât salariile reale s-au redus, limitând disponibilul pentru consum și, implicit, importurile de bunuri de consum.

3. Creștere economică modestă

Economia României a avansat sub 2% în 2025–2026, ceea ce a temperat atât consumul, cât și investițiile. Ritmul lent de creștere afectează cererea agregată și reduce nevoia de importuri pentru consum și producție.

4. Adaptarea firmelor și populației

Într-un context economic incert, firmele și populația adoptă o strategie de precauție, amânând achizițiile mari și reducând stocurile de import, ceea ce duce la scăderea fluxului de bunuri importate.

Structura comerțului și impactul asupra deficitului

Analiza pe grupe de produse arată că reducerile importurilor au fost mai mari în sectoarele cu ponderi mari în comerțul internațional:

• Mașini și echipamente de transport: export -2,9%, import -3,9%
• Combustibili minerali: export -12,9%, import -14,5%
• Produse manufacturate diverse: export -11,5%, import -10,6%

Mai mult, importurile din afara Uniunii Europene au scăzut cu 13,5%, față de 3,9% în cadrul UE, ceea ce a redus presiunea asupra deficitului comercial.

Exporturile — mai stabile decât importurile

Chiar dacă exporturile au scăzut, evoluția lor a fost relativ stabilă comparativ cu importurile. Unele sectoare au înregistrat chiar creșteri notabile:

• Uleiuri și grăsimi de origine animală și vegetală: +138,5%
• Produse chimice către UE: +2,1%

Aceasta a permis menținerea unor venituri stabile din exporturi, contribuind la echilibrarea balanței comerciale.

Scăderea cererii interne și a importurilor României se încadrează într-un context regional: multe economii europene resimt o încetinire a cererii globale, în timp ce prețurile volatile la energie și politica fiscală mai strictă influențează fluxurile comerciale. România, ca economie deschisă, resimte direct aceste presiuni externe.

Ce înseamnă pentru economie

Scăderea deficitului comercial nu reprezintă un semnal de boom economic, ci un efect al ajustării economice. Asta înseamnă o cerere internă temperată, afectată de inflație și scăderea puterii de cumpărare; importuri mai mici, care reduc presiunea asupra deficitului comercial;  o  economie în recalibrare, adaptată la condițiile internaționale și interne mai dure.

În concluzie, deficitul comercial mai mic din ianuarie 2026 arată o recalibrare a economiei, în care consumul și importurile scad, iar exporturile rămân un factor stabilizator. Este o perioadă de ajustare economică, în care România se adaptează atât la condițiile interne, cât și la dinamica piețelor globale.