O interpelare bombă despre șase cazuri-problemă ale României, inclusiv problema portului Ungariei de la Sulina

Un parlamentar din opoziție a adresat în această săptămână premierului Nicoale Ciucă și la încă trei miniștri o interpelare extrem de interesantă despre câteva probleme cheie actuale ale României, printre care și înființarea de către Ungaria a unui port la Sulina.

PUTEREA va prezenta integral interpelarea senatorului AUR de Covasna Ionuț Neagu adresată premierului Nicolae Ciucă și miniștrilor Barna Tanczos, Lucian Bode și Bogdan Aurescu.

Șase cazuri problematice

„Stimate Domnule Prim Ministru,

Stimați Domni Miniștri,

Doresc să vă supun atenției o serie de cazuri recente ce ridică unele semne de întrebare.

1. Unul e cel al așa-zisului „Comitet pentru Independența Transilvaniei” care a anunțat o conferință de presă la Bruxelles (23 sept. 2022) pe tema „negocierilor privind secesiunea Transilvaniei de România”. Despre ce „negocieri” e vorba și cine le va purta?

„Comitetul” afirmă că despărțirea Transilvaniei de România va avea loc pe 15 aug. 2023.

Site-ul https://transylvania2022.eu/ro militează deschis pentru secesiune – idee ce încalcă Art. 1 din Constituția României.

Nu e un site anonim. Unul din autorii site-ului pare a fi cetățeanul Szökőcs László Imre din Oradea, care semnează scrisoarea deschisă. Szökőcs propune ca viitorul stat să nu se numească Transilvania ci „Regatul lui Dumnezeu”.

Autorii site-ului fac promisiuni utopice, postând viitoare „politici economice” ale Transilvaniei independente: Transilvania își va crea monedă proprie; salariul minim legal al tuturor lucrătorilor va fi 800 € net în 2024, obiectivul fiind salariu minim mai mare ca în Germania în 2028, iar în 2030 salariile tuturor lucrătorilor calificați mai mari ca în Germania; pensie minimă 600 € din 2024 și 1000 € în 2027; finanțare și sprijin pentru start-up-uri (1 milion € împrumut fără dobândă, 200.000 € granturi); credite ipotecare pentru casă pe 20 ani fără dobândă 200.000 €; limbi oficiale maghiara, româna, germana.

Parlamentari și europarlamentari români au primit de la „Comitet” invitații la Conferința de la Bruxelles din 23 septembrie: „zilele trecute am primit un mail, adresat și Guvernului României și președintelui Iohannis, în care am fost anunțați că în 23 septembrie la Bruxelles va fi o conferință de presă a unui așa-zis Comitet pentru Independența Transilvaniei, pe tema negocierilor privind secesiunea Transilvaniei (inclusiv Partium și Banat) de România! Știe cineva ceva de asta? Președintele și premierul României, ministrul de externe, de interne, tac” – scrie un parlamentar pe FB. De ce această tăcere privind o chestiune ce privește integritatea, suveranitatea și siguranța națională a României?

2. Altă întrebare este în ce condiții Ungaria construiește un port la Sulina? Când a aprobat Guvernul României unei firme din Ungaria, garantate de statul maghiar, să construiască un port în Delta Dunării? Conform știrilor apărute, firma maghiară a preluat deja de la afaceriști străini 200 ha, urmând să demareze lucrări pentru amenajarea portului. Guvernul de la Budapesta va avea astfel port la Marea Neagră, putând importa și transporta mărfuri pe uscat sau pe Dunăre spre Ungaria. Ne mirăm cum s-a ajuns ca UDMR să aibă deputat în Tulcea sau alt județ la Dunăre? Este un proiect întâmplător? În ultimii ani Ungaria controlează economic Ardealul, în prezent pare a se orienta spre noi oportunități comerciale dincolo de curbura Carpaților. Mutarea Ungariei pe teritoriul României ar avea implicații importante, inclusiv internaționale și securitare.

Administrația Zonei Libere Sulina, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Ministerul Mediului, autoritățile române în general au aprobat acest proiect, au dat Aviz de mediu și alte autorizații necesare? Ce evaluări de impact asupra mediului, studii de fezabilitate, analize cost-beneficiu au stat la baza acelei aprobări (dacă ea există)? Dacă e o concesie (majoră) făcută țării vecine, ce s-a obținut în schimbul ei? În baza căror negocieri secrete, de vreme ce nu s-a auzit nimic despre ele până acum?

3. Altă nedumerire privește declarația preşedintelui Klaus Iohannis pe 7 septembrie, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Ungariei, Katalin Novak, că e interesul comun al celor două state ca minoritatea maghiară să-şi poată folosi limba maternă şi, în discuţiile cu aceasta, „apropo, am convenit împreună că e bine să folosească şi limba română”. Adică pe teritoriul României limba română este o limbă facultativă, secundară, de mâna a doua?

Se mai cuvine spus că, printre subiectele abordate în cursul întâlnirii cu Doamna Președinte a Ungariei, a fost și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari și declarațiile provocatoare, unele dintre ele cu caracter revizionist, făcute de unii dintre aceștia. Dl. Președinte a subliniat poziția constantă și principială a părții române privind necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului Strategic și Tratatului politic de bază.

4. Alt caz este cel al exportului de apă în Ungaria. În timp ce ministrul Tanczos Barna cere românilor să facă economie de apă, Administrația Naţională Apele Române (ANAR, în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor) exportă milioane de metri cubi de apă pentru irigații în Ungaria la preț infim.

ANAR avertiza că rezervele de apă trebuie folosite rațional: „E important ca populaţia să înţeleagă că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără irigaţii. Nu recomandăm udatul grădinilor, umplerea de bazine, piscine”, arată comunicatul ANAR.

Seceta pedologică (rezerva scăzută de apă în sol) a afectat zeci de mii de hectare în România. Culturile de porumb au fost compromise, cele de grâu au avut pierderi de 30% / hectar. Dar în timp ce fermierii români se zbăteau să găsească apă pentru a-și salva culturile decimate de secetă, ANAR exporta apă din abundență în Ungaria. Apele Române au vândut Ungariei 1,5 milioane m3 apă pentru irigații cu doar 14.070 euro, adică sub 1 eurocent / m3. Apa fiind pompată peste graniță de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prin Canalul Mureșel. ANAR, condusă de Sorin Lucaci de la 29.08.2022, nu a vrut să comunice cantitățile de apă pentru irigații exportate în Ungaria în ultimele 2 decenii. Doar Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a transmis că România exportă apă în Ungaria dinainte de 1989. Cum se explică, în context, această aberație a cedării Ungariei unor cantități de apă atât de necesare României? Cum de pentru români apa e scumpă sau imposibil de procurat, iar pentru export în Ungaria – la discreție și aproape gratis? De ce interesul țării vecine are prioritate față de cel al țării noastre?

5. Alt caz care pune semne de întrebare e cel al companiei Blue Air, care și-a suspendat cursele, conturile fiindu-i poprite, deși Blue Air era în procedura de concordat preventiv (caz anchetat acum de Corpul de Control al Primului Ministru). Cauza? Datoria de 28 milioane lei la Fondul de Mediu pentru certificate de emisii de gaze cu efect de seră. Fără a face proces de intenție d-lui ministru de la UDMR și a-i atribui interese ascunse, observăm că Administrația Fondului de Mediu este în coordonarea Ministerului Mediului. Dl. Barna Tanczos, care a solicitat blocarea conturilor, a justificat-o prin aceea că solicitările adresate companiei de a veni la minister pentru a formula o cerere de reeşalonare a plăţilor restante n-au fost onorate, dar și că n-a știut de poprire. Pe de altă parte Blue Air afirmă că a formulat cererea de reeşalonare. Cine are dreptate?

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a amendat și ea Blue Air cu 2 milioane euro din cauza curselor anulate în pandemie. În comunicatul ANPC se afirmă că în perioada aprilie 2021-aprilie 2022 Blue Air ar fi anulat 11.289 zboruri. Calculul arată că trebuiau anulate 31 curse pe zi în fiecare zi – improbabil pentru o companie cu flotă atât de mică.

Oare firma românească trebuia să dispară de pe piață? Trebuia eliminat un competitor local? Și dacă da, în favoarea cui? Alte state au dat companiilor aeriene ajutoare de miliarde pentru a depăși dificultățile pandemiei. Au dus la noi instituțiile statului o campanie contra Blue Air în loc să o salveze? Și dacă da, de ce? Oare în beneficiul altei firme (Wizz Air, cum s-a sugerat în spațiul public) care trebuia să scape de un concurent?

6. Alt caz e cel al angajaților din instituții în subordinea Ministerului Sportului care nu și-au primit salariile pe 14 sept. Sindicatul Național Sport și Tineret (SNST) a adus Ministrului Sportului, Eduard Novak, și alte acuzații. SNST cere înființarea la nivelul Ministerului Sportului a unei comisii care să verifice cum s-au acordat premierile și motivele neacordării bugetelor către unitățile subordonate. Sindicaliștii vor să se facă analize privind criteriile de acordare a bugetelor către federațiile sportive naționale. SNST dorește să fie deblocate rapid bugetele necesare pentru plata restanțelor: „Nu putem accepta ca unitățile să intre în colaps, sportivii să fie tăiați de la premieri, în timp ce în minister sunt tot felul de scheme de alocare a fondurilor și stabilire a nivelului rentelor viagere și premiilor”. De asemenea sportivii îi reproșează că a ignorat invitația de a întâmpina echipa de canotori români care a cucerit 8 medalii la campionatul european. SNST l-a acuzat pe ministru că și-a făcut rentă viageră la nivel maxim (3000 € lunar). Dl. Novak a replicat că nu a greșit cu nimic, n-a încălcat legea și va face demersuri ca cine a făcut afirmații calomnioase să răspundă. Totuși, când se va înființa la nivelul Ministerului Sportului comisia cerută de SNST?

Având în vedere cele prezentate, Vă rugăm respectuos să răspundeți întrebărilor formulate la sfârșitul fiecăruia dintre cele 6 cazuri.

În general, oare aceste cazuri problematice nu constituie exemple ale unei atitudini de dezinteres al statului român față de interesul național?

Nu par ele să indice și că miniștrii UDMR sau demnitari aflați în subordinea lor s-ar bucura de o stranie dar evidentă impunitate ce le permite să promoveze mai curând interesele statului vecin?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul Excelențelor Voastre în scris.

Vă mulțumesc, Cu deosebită considerație, Senator Ionuț Neagu”

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...