O ipoteză de luat în seamă: dacă Macron cade, USR riscă să devină irelevant

Legătura politică dintre Emmanuel Macron și Uniunea Salvați România (USR) este mai profundă decât pare la prima vedere. Afilierea USR la grupul liberal european Renew Europe, al cărui nucleu a fost condus de partidul lui Macron, face ca evoluțiile politice din Franța să aibă un impact direct asupra legitimității și vizibilității partidului românesc.

Cordonul ombilical între USR și Macron

Originea comună a familiei politice

În 2019, la câteva luni după alegerile europene, s-a constituit Renew Europe — noul grup liberal/centrist din Parlamentul European, rezultat din fuziunea fostului grup ALDE cu parlamentarii aleși pe lista La République En Marche! (partidul președintelui francez Emmanuel Macron) și cu delegația românească a alianței USR‑PLUS. Alegerea conducerii Renew Europe a confirmat conexiunea: fostul prim-ministru român Dacian Cioloș, lider important al USR‑PLUS, a fost ales președinte al grupului. Din acel moment, USR‑PLUS (mai târziu USR) a devenit parte integrantă din structura politică europeană a liberalilor și centriștilor, nu doar un partid național izolat.

Această afiliere a plasat USR sub umbrela politică a unui proiect european susținut de forțe care promovau modelul de centru-liberal al lui Macron. Legătura nu este doar ideologică sau de simpatie — ci instituțională și operațională.

Beneficiile structurale pentru USR

Afilierea la Renew Europe oferă USR câteva avantaje concrete. Președinția grupului Renew ajunsă la un lider român a conferit partidului vizibilitate și influență în Parlamentul European. De asemenea, USR a avut acces la rețele, summit-uri și dezbateri politice la nivel european. În 2023, președintele USR, Cătălin Drulă, a participat la un summit al liderilor Renew, iar europarlamentarul Vlad Botoș a folosit agenda europeană pentru a promova legislația privind statul de drept și absorbția fondurilor UE.

10:01, 20.11.2025 • Dezvăluiri

USR a impus-o pe cumnata lui Drulă secretar de stat la Ministerul Investițiilor

09:01, 06.11.2025 • Dezvăluiri

Scandal uriaș în coaliție: Dominic Fritz și Oana Țoiu fac presiuni ca USR să preia controlul ICR

Mai mult, USR a câștigat o identitate politică clară – „pro-europeană, liberal-centristă, modernă” — utilă în campaniile electorale din România, în contextul în care o parte importantă a electoratului caută stabilitate, reforme și aliniere la standarde europene. Prezența în Renew Europe a oferit „hârtia de legitimitate” necesară pentru a revendica un loc între partidele relevante.

În consecință, relația USR–Renew Europe–Macron are efecte concrete asupra structurii, imaginii și capacității politice a partidului.

Impactul unei crize a modelului Macron asupra USR

De ce o prăbușire a lui Macron reverberează până la București

Dacă modelul politic promovat de Macron — centru-liberal, deschidere europeană, integrare transnațională — suferă un recul în țările cheie, inclusiv Franța, aceasta poate delegitima întreaga familie politică. Electoratul european și cel românesc ar putea percepe liberalismul centrist ca „depășit”, incapabil să răspundă crizelor economice, sociale sau geopolitice. În acest context, partidele care s-au prezentat drept „supapă de siguranță pro-UE și pro-reformă” — precum USR — pierd o parte din relevanță.

De asemenea, scăderea influenței partidelor centrale poate reduce sprijinul politic și logistic pentru USR. Partidul riscă să fie ținta criticilor interne: discursul anti-elitist, naționalist sau populist din România s-ar putea intensifica, susținând ideea că „liberalismul importat a eșuat acolo, deci și aici”. USR ar putea fi tot mai des acuzat că promovează o „agendă externă” (Bruxelles sau Paris) în loc să răspundă problemelor reale ale românilor.

Vulnerabilități interne amplificate

Într-o astfel de conjunctură externă nefavorabilă, slăbiciunile interne ale USR — deja existente sau latent potențiale — s-ar agrava. Dacă apartenența europeană nu mai produce avantaje clare, motivația membrilor și simpatizanților devine mai fragilă. Fără sprijinul extern, succesul depinde exclusiv de performanța internă. Orice eșec de guvernare, scandal sau reformă nefinalizată, care altădată putea fi justificat prin sprijin european, rămâne fără „scutul european”. În fața unei competiții cu partide populiste, naționaliste sau conservatoare, USR ar putea deveni tot mai marginal.

Scenariul sumbru: de la marginalizare la irelevanță politică

Într-un astfel de scenariu, USR nu dispare formal, dar devine irelevant. Grupurile centrale din Europa pierd relevanță, iar influența externă scade. Imaginea liberalismului centrist este contestată în statele-cheie, iar efectele se propagă și asupra partidelor din periferie, inclusiv România. Scepticismul față de „proiectele importate” crește, discursul populist câștigă teren, iar USR devine ținta criticilor că promovează o agendă „străină”. Problemele interne (administrare, coerența proiectelor, scandaluri, leadership) devin tot mai greu de gestionat fără sprijin extern. În alegeri, partidul poate pierde mandate și influență, devenind marginalizat.

Chiar dacă nu dispare formal, USR își pierde relevanța practică: nu mai este forță de guvernare, nu mai produce agenda politică și nu mai are capacitate de influență. Devine, în termeni practici, o relicvă politică.

Ce ar putea salva USR — dar doar cu condiții stricte

Supraviețuirea USR ar necesita o reconstrucție semnificativă:

• Pornirea de la un proiect politic autentic românesc, independent de modelul european, care să răspundă realităților și problemelor electoratului.
• Reprofilare ideologică și discurs adaptat la crize interne: economie, infrastructură, sănătate, educație, corupție, fără a se baza exclusiv pe valorile europene.
• Consolidarea organizației interne și a leadership-ului, reducând dependența de influențe externe.
• Crearea de punți noi de legitimitate: rezultate concrete la nivel local, parteneriate cu organizații civice și sprijin pe agenda națională.

Dacă USR reușește acest salt, poate supraviețui — dar sub o formă transformată, diferită de modelul care l-a consacrat inițial.

De ce ipoteza merită atenție

Relația politică între USR și structura europeană are efecte reale: președinția Renew, participarea la summituri și agenda europeană arată funcționalitatea legăturii.

Istoria recentă a Europei politice arată că grupările centri-liberale sunt vulnerabile la schimbări majore precum crize economice, migrații sau ascensiunea populismului. Dacă modelul liberal falimentează în statele centrale, efectele se propagă rapid și la periferie, inclusiv asupra partidelor membre din Europa de Est.

România are o tradiție politică volatile. Partidele intră și ies din Parlament, iar electoratul este sensibil la mesaje privind suveranitatea, identitatea națională sau influența externă. În acest context, USR, perceput ca „importat” sau dependent de structuri europene, riscă să piardă rapid teren.