O nouă amânare la CCR, în cazul pensiilor magistraţilor

Saga reformei pensiilor speciale continuă să țină România în șah, după ce ședința decisivă de miercuri a Curții Constituționale a României (CCR) s-a încheiat fără un verdict final. Magistrații constituționali au decis o nouă amânare a pronunțării, stabilind data de 18 februarie ca nou termen limită. Motivul invocat de judecători este necesitatea de a analiza în profunzime o solicitare de ultim moment venită din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU).

Această tergiversare prelungește incertitudinea politică și economică, punând sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

CCR amână decizia pentru 18 februarie

Judecătorii CCR au hotărât că au nevoie de mai mult timp pentru a studia documentele depuse de instanța supremă. Astfel, a fost amânată nu doar decizia pe fond privind constituționalitatea legii, ci și pronunțarea pe solicitarea instanței supreme de a implica forurile europene în această dispută internă.

Demersul Înaltei Curți vizează clarificarea conformității reformei propuse de Guvernul Bolojan cu dreptul european. Potrivit procedurilor legale, judecătorii CCR sunt obligați să discute această solicitare. Ei au libertatea de a o respinge dacă o consideră irelevantă pentru soluționarea cauzei, existând un singur precedent de admitere a unei astfel de sesizări în istoria instituției, cunoscutul caz Coman-Hamilton.

10:32 • ACTUALITATE

Supriză la şedinţa CCR, în care se dezbate Legea pensiilor magistraților

09:45 • ACTUALITATE

Ministrul Justiției, mesaj tranșant pentru CCR privind pensiile speciale: „Ar fi de dorit să aibă o dezlegare, ca să știm pe ce drum o luăm”

Mutarea surpriză a Înaltei Curți: Sesizarea justiției europene

Tensiunile privind legea pensiilor speciale au atins un punct critic cu doar o zi înaintea ședinței, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a solicitat Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

„Utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, a motivat ICCJ în solicitarea transmisă.

Război total între Guvern și Înalta Curte. Miza: 231 milioane de euro

Conflictul instituțional a escaladat în ultimele zile, transformându-se într-un război al declarațiilor între puterile statului. Miza financiară este uriașă: premierul Ilie Bolojan a avertizat că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă jalonul nu este îndeplinit și validat constituțional în timp util.

În replică, președinta ICCJ, Lia Savonea, a lansat un atac dur la adresa Executivului, acuzându-l de „ingerințe” și presiuni asupra magistraților. Aceasta a susținut că invocarea consecințelor financiare afectează independența justiției, catalogând avertismentele premierului drept incompatibile cu statul de drept.

„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”, a transmis Lia Savonea.

Istoricul blocajului

Blocajul de la CCR durează din decembrie 2025, pronunțarea fiind amânată deja de patru ori. Situația a devenit extrem de tensionată la finalul anului trecut, când s-a înregistrat un episod fără precedent în istoria Curții. Patru judecători propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au boicotat ședințele prin părăsirea sălii sau neprezentare, împiedicând astfel întrunirea cvorumului necesar pentru o decizie finală.