O treime din teritoriul Pakistanului se află sub ape; bilanţul inundaţiilor a urcat la peste 1.130 de morţi

Zeci de milioane de pakistanezi erau în continuare afectaţi luni de cele mai grave ploi musonice înregistrate în ultimele trei decenii, care au făcut cel puţin 1.136 de morţi, au distrus numeroase locuinţe şi au devastat terenuri agricole de o importanţă vitală, informează AFP.

O treime din teritoriul Pakistanului se află sub ape, a declarat ministrul pentru Schimbări Climatice, Sherry Rehman, care a evocat „o criză de proporţii inimaginabile”.

Ploile generate de muson, care au început în iunie, sunt „fără precedent în ultimii 30 de ani”, a subliniat luni prim-ministrul ţării, Shehbaz Sharif, cu ocazia unei vizite întreprinse în regiunile afectate de inundaţiile produse în nordul Pakistanului.

O operaţiune de salvare de mare amploare este în curs de desfăşurare în Pakistan, unde ajutorul internaţional a început să sosească luni, în timp ce Indul, cel mai mare fluviu din ţară, ameninţă să iasă din matcă.

06:16 • Sănătate

În lume, zilnic, 3.500 de decese din cauza hepatitelor B și C, avertizează OMS

18:01 • Sănătate

Gripa a provocat șase decese, în ultima săptămână

Oficialii pakistanezi atribuie aceste intemperii devastatoare schimbărilor climatice, afirmând că ţara lor suportă consecinţele practicilor de mediu iresponsabile implementate în alte zone ale lumii.

Peste 33 de milioane de persoane, reprezentând o şeptime din populaţia pakistaneză, au fost afectate de inundaţii şi aproape 1 milion de case au fost distruse sau grav avariate, a anunţat Guvernul de la Islamabad.

Potrivit celui mai recent bilanţ publicat luni de Autoritatea naţională de gestionare a catastrofelor naturale (NDMA), musonul din 2022 a făcut cel puţin 1.136 de morţi de la sosirea sa în ţară în luna iunie, inclusiv 74 de victime în ultimele 24 de ore.

Însă autorităţile care încearcă încă să ajungă în satele izolate din regiunile muntoase din sudul ţării se tem că bilanţul ar putea fi mult mai mare.

„Totul nu este acum decât un mare ocean, nu există un loc uscat în care să pompăm apa”, a declarat ministrul Sherry Rehman, potrivit căreia costul economic, ce nu a fost deocamdată cuantificat, va fi unul devastator.

Musonul, care durează de obicei din iunie până în septembrie, are un rol esenţial pentru irigarea culturilor agricole şi refacerea surselor de apă dulce pe subcontinentul indian. Însă acest fenomen meteorologic aduce cu sine în fiecare an şi multe drame şi distrugeri.

Consecinţele schimbărilor climatice

Potrivit ministrului Sherry Rehman, aceste intemperii sunt mai grave decât cele din 2010, anul în care 2.000 de persoane au fost ucise şi aproape o cincime din teritoriul Pakistanului a fost acoperit de apele aduse de ploile musonice.

În 2022, persoanele strămutate din cauza inundaţiilor şi-au găsit refugiu în taberele de salvare amenajate în mare viteză pe întregul teritoriu pakistanez.

„Condiţiile de viaţă de aici sunt mizerabile. Este în joc chiar respectul de sine”, a declarat Fazal e Malik, găzduit alături de alte 2.500 de persoane pe terenul de sport al unei şcoli din Nowshera, în provincia Khyber-Pakhtunkhwa din nord-vestul ţării.

În Pakistan au căzut de două ori mai multe precipitaţii decât de obicei, potrivit serviciului naţional de meteorologie. În provinciile din sudul ţării (Baluchistan şi Sindh), cele mai afectate, cantitatea de precipitaţii a fost de peste patru ori mai mare decât media din ultimii 30 de ani.

În apropiere de Sukkur, în provincia Sindh, unde un impunător baraj ce datează din era colonială pe fluviul Ind este vital pentru a preveni agravarea acestei catastrofe, un agricultor local se lamentează din cauza distrugerii culturiilor sale de orez.

„Plantaţiile noastre se întind pe 2.000 de hectare, unde orezul de cea mai bună calitate este însămânţat şi consumat apoi atât de voi, cât şi de noi. Totul s-a terminat acum”, a declarat Khalil Ahmed, în vârstă de 70 de ani.

Directorul companiei care administrează barajul a dat asigurări spunând că fluxul de apă care curge din nordul ţării prin intermediul fluviului ar trebui să ajungă la baraj în jurul datei de 5 septembrie, însă s-a declarat încrezător în capacitatea acestuia de a face faţă şocului hidraulic.

Dificil de aterizat

Barajul deturnează apele Indului spre mii de kilometri de canale care alcătuiesc una dintre cele mai mari reţele de irigaţii din lume. Însă fermele deservite de acele canale sunt acum complet inundate.

NDMA a anunţat că peste 80.000 de hectare de terenuri cultivabile au fost devastate şi că peste 3.400 de kilometri de drumuri şi 157 de poduri au fost distruse de inundaţii.

Inundaţiile îngreunează şi operaţiunile de salvare, plasate sub coordonarea Armatei pakistaneze.

Guvernul de la Islamabad a decretat stare de urgenţă şi a solicitat sprijin din partea comunităţii internaţionale. Duminică, primele avioane care transportă ajutor umanitar au sosit în ţară, venind din Turcia şi Emiratele Arabe Unite.

Aceste inundaţii s-au produs în cel mai rău moment posibil pentru Pakistan, o ţară a cărei economie se afla deja în criză.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) se vor reuni luni la Washington pentru a-şi da acordul în legătură cu reluarea unui program de împrumut de 6 miliarde de dolari, considerat esenţial pentru această ţară. Însă a devenit deja foarte clar faptul că Pakistanul va avea nevoie de o sumă mult mai mare pentru a-şi reconstrui infrastructurile distruse de inundaţii.

Preţurile alimentelor de bază înregistrează o creştere rapidă şi problemele de aprovizionare se fac deja simţite în provinciile Sindh şi Punjab.