O ultimă încercare: Toate Curțile de Apel denunță la Cotroceni ”eliminarea brutală” a pensiilor de serviciu

Toate Curțile de Apel din țară au transmis un memoriu către președintele României, Nicușor Dan, solicitându-i acestuia să uzeze de atribuția sa constituțională și să ceară Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Chiar dacă Curtea Constituțională a validat legea la 18 februarie 2026, magistrații avertizează că aplicarea noilor reglementări începând cu 1 ianuarie 2026 va declanșa o „lipsă totală de previzibilitate a statutului juridic” pentru întreg sistemul judiciar.

„O situație absurdă”

Documentul semnat de instanțele de apel prezintă cifre alarmante care demonstrează prăbușirea nivelului de trai pentru viitorii pensionari din magistratură. Prin reducerea cuantumului brut de la 80% la 55% din baza de calcul și plafonarea netului la 70% din ultimul venit, pensiile vor scădea, în medie, cu peste 45% într-un interval de doar trei ani.

Această dinamică duce la ceea ce magistrații numesc „o situație absurdă”:

„Se ajunge, așadar, la o situație absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieșit la pensie sub imperiul Legii nr. 303/2004 […] să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție care ar ieși la pensie în condițiile prevăzute de acest proiect de lege și anume de 19.268 lei.”

09:43, 19.02.2026 • ACTUALITATE

Zegrean: Magistrații pot contesta legea pensiilor la CJUE, discuțiile nu s-au încheiat

Mai precis, un judecător de la ÎCCJ va primi o pensie de 19.268 lei, cu 11.792 lei mai puțin decât un coleg pensionat sub vechea lege (31.060 lei). La nivelul Curților de Apel, pensia scade la 14.242 lei, o diferență de 8.865 lei față de regimul anterior.

Eliminarea de facto a pensiei de serviciu

Unul dintre cele mai grave avertismente vizează transformarea pensiei de serviciu într-o simplă „pensie contributivă”, ba chiar una inferioară acesteia. Magistrații demonstrează că, odată cu actualizarea valorii punctului de referință conform Legii nr. 360/2023, sistemul public va oferi sume mai mari decât cel special.

„În realitate, aplicarea dispozițiilor legii menționate va determina, în fapt, eliminarea pensiei de serviciu în condițiile în care pensia contributivă este aproximativ egală cu pensia de serviciu a magistraților.”

Exemplul citat este cel al unui judecător pensionat la 65 de ani cu un stagiu de 42 de ani, a cărui pensie contributivă de 14.833 lei ar putea ajunge rapid la 15.976 lei prin majorarea punctului de referință, depășind astfel pensia de serviciu plafonată prin noul proiect, se spune în document.

„O compensație a absenței unor drepturi fundamentale”

Apelul reiterează faptul că pensia de serviciu nu este un privilegiu, ci o compensare pentru regimul sever de interdicții. Magistraților le este interzis să desfășoare activități comerciale, de arbitraj sau să fie membri în consilii de administrație. Citând Decizia nr. 873/2010 a CCR, magistrații reamintesc:

„Pensia de serviciu a magistraților reprezintă o compensație a absenței unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile exclusiv politice […] și drepturile social-economice (dreptul la negocieri colective, dreptul la grevă, libertatea economică).”

Conflictul cu normele europene (CJUE)

Magistrații invocă hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2025 (Cauzele C-146/23 și C-762/23) pentru a demonstra că România riscă noi sancțiuni. CJUE a stabilit că modificările trebuie să fie „obiective, previzibile și transparente”.

Raportat la aceste principii, Curțile de Apel constată o „încălcare gravă, cel puțin a criteriului previzibilității, criteriului nivelului adecvat al pensiei […] și, mai ales, a criteriului proporționalității”. Scăderea drastică a cuantumului, corelată cu obligativitatea unui stagiu de 35 de ani, face ca noul venit să nu mai poată fi considerat sub nicio formă „apropiat sau asemănător” de ultimul salariu.

Magistrații vorbesc de o eliminare brutală a garanțiilor de independență

Demersul către Președinte este văzut ca o ultimă soluție pentru a evita un exod al profesioniștilor din sistem. Magistrații avertizează că, în condițiile în care peste 45% dintre judecători și procurori nu vor beneficia de nicio etapizare a creșterii vârstei (care devine brusc 65 de ani), actul normativ echivalează cu o „eliminare brutală” a garanțiilor de independență.

„Noul cuantum al pensiei de serviciu nu poate fi considerat, sub nicio formă, ca fiind apropiat/asemănător de ultimul venit din timpul activității”, conchide documentul, solicitând o intervenție legislativă care să respecte standardele europene de securitate juridică.