O veste bună şi una rea pentru cei care amână intenţionat lucrurile importante: sunt în ton cu 50% dintre români, dar obiceiul poate afecta sănătatea mintală
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/stress-8941886_1280.jpg)
Jumătate dintre români au tendința de a amâna lucruri importante (a procrastina) în viața de zi cu zi. În ceea ce privește intenția de a renunța la acest obicei, 36% au încercat, dar nu au reușit să reducă din tendința de a amâna lucruri sau au reușit doar pentru o perioadă scurtă de timp; 15% nu intenționează să facă acest lucru. De partea cealaltă, 39% declară că au reușit să reducă tendința de a procrastina, relevă un sondaj recent, la care au participat 2.930 de respondenți.
Procrastinarea, amânarea intenționată a sarcinilor importante, are consecințe negative asupra sănătății mintale
Procrastinarea, definită ca amânarea intenționată a sarcinilor importante, are consecințe negative în special asupra sănătății mintale, dar și a performanței generale, avertizează specialiştii.
Această tendință este frecvent asociată cu niveluri crescute de stres, anxietate și scăderea stimei de sine.
În timp, procrastinarea poate duce la scăderea productivității, dificultăți în luarea deciziilor și sentimentul de pierdere a controlului, afectând echilibrul personal și profesional.
Conform sondajului, doar 64% dintre respondenți sunt de părere că o atitudine de amânare a lucrurilor și sarcinilor pe care trebuie să le rezolve (procrastinare) poate aduce probleme de sănătate, dintre care doar 22% consideră că acest lucru se întâmpă într-o mare măsură.
2 români din 10 nu intenționează să renunțe la obiceiul de a „amâna” somnul
91% dintre participanții la sondaj sunt de acord că o atitudine de ”amânare a somnului” (tendința de a merge la culcare târziu, deși le este somn, pentru a ”câștiga” timp) creează probleme de sănătate (56% estimând că aduce probleme într-o mare măsură).
Amânarea orei de culcare este o formă de procrastinare prin care persoanele încearcă să recupereze timp pentru ei înșiși.
Deși reprezintă o tehnică de maximizare a timpului liber și de recreere, aceasta „costă” din punctul de vedere al sănătății: amânarea somnului influențează atât funcționarea cognitivă, cât și echilibrul emoțional.
Lipsa somnului adecvat poate duce la scăderea capacității de concentrare, afectarea memoriei și creșterea nivelului de stres. Pe termen lung, privarea de somn este asociată cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip 2 și slăbirea sistemului imunitar.
1 din 2 români (49% dintre respondenți) declară că are tendința de a amâna somnul în viața de zi cu zi.
În ceea ce privește intenția de a renunța la acest obicei, 39% au încercat, dar nu au reușit să reducă din tendința de a amâna somnul (sau au reușit doar pentru o perioadă scurtă de timp), însă 22% (2 din 10 români) nu intenționează să facă acest lucru.
La sondajul desfășurat de Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor APPA au participat 2.930 de respondenți, dintre care 55% femei și 45% bărbați, majoritatea din categoria 26 – 65 de ani (41% între 41- 55 de ani, 25% între 26 – 40 de ani, 19% între 56 – 65 de ani). 34% dintre respondenți au un venit total al gospodăriei între 1.500 – 3.500 lei, 35% dintre respondenți, între 3.500 – 7.000 lei, iar 12%, între 7.000 – 12.000 lei.
Răspunsurile au fost colectate online, în perioada martie – aprilie.