Oamenii de știință dezvoltă un test care arată vârsta biologică, diferită de cea reală
Vârsta pare un indicator simplu al sănătății, dar biologia dezvăluie o realitate mult mai complicată. Se poate evalua starea fizică a unui adult doar după cifra din actul de identitate? Răspunsul, potrivit SciTechDaily, este: „Depinde”.
Deși capacitatea organismului tinde să scadă odată cu trecerea timpului și riscul de afecțiuni asociate vârstei crește, persoanele cu aceeași vârstă pot prezenta diferențe semnificative în ceea ce privește sănătatea și procesul de îmbătrânire.
Vârsta din buletin oferă doar o imagine parțială a vârstei biologice, care reflectă starea fiziologică reală a organismului și este influențată de stilul de viață, genetică și factori de mediu.
Cum poate fi, așadar, evaluată cu mai multă precizie vârsta biologică?
Această întrebare a stat la baza consorțiului internațional MARK-AGE. În cadrul unui studiu transversal amplu realizat în Europa, cercetătorii au identificat modele legate de vârstă în zece biomarkeri cheie din sânge, valabili atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Acești markeri pot fi combinați pentru a estima vârsta biologică.
O publicație recentă coordonată de Maria Moreno-Villanueva și Alexander Bürkle, de la Universitatea din Konstanz, prezintă testarea acestui „scor de bio-vârstă” și identificarea unor biomarkeri suplimentari asociați procesului de îmbătrânire.
Un singur biomarker nu este suficient
Studiile din trecut au propus biomarkeri individuali pentru a indica vârsta biologică, însă niciunul nu s-a dovedit suficient de fiabil pe cont propriu.
„Procesul de îmbătrânire biologică este foarte complex. Afectează toate țesuturile și organele corpului și nu este rezultatul unei singure cauze. Ca urmare, biomarkerii individuali nu sunt suficienți pentru a determina în mod fiabil vârsta biologică a unei persoane”, explică Moreno-Villanueva. „În plus, există și diferențe în modul în care îmbătrânesc bărbații și femeile”, spune cercetătoarea.
Pentru a rezolva această problemă, echipa MARK-AGE a creat combinații de biomarkeri specifice fiecărui sex, care permit o estimare mai precisă a vârstei biologice.
Cercetătorii au analizat datele a aproximativ 3.300 de participanți din opt țări europene și au măsurat câte 362 de biomarkeri pentru fiecare persoană. Din acest set extins, au selectat zece biomarkeri esențiali pentru fiecare sex și i-au folosit pentru a calcula un scor individual de bio-vârstă, care reflectă procesul de îmbătrânire biologică.
Îmbătrânirea ca proces individual
„Dacă analizăm scorurile de bio-vârstă ale unui număr mare de persoane născute în același an, observăm o gamă largă de valori. Acest lucru arată foarte clar că fiecare persoană are propriul proces individual de îmbătrânire biologică și că, de exemplu, unele persoane sunt semnificativ mai tinere din punct de vedere biologic decât ar indica vârsta lor cronologică”, afirmă Moreno-Villanueva.
Cercetătorii și-au validat metoda prin compararea rezultatelor între grupuri specifice; constatările s-au aliniat cu așteptările științifice existente. Persoanele cu trisomie 21, o afecțiune genetică asociată cu îmbătrânirea prematură, au prezentat o diferență semnificativ mai mare între vârsta biologică și cea cronologică.
În schimb, femeile peste 50 de ani care au urmat terapie de substituție hormonală păreau mai tinere, din punct de vedere biologic, decât cele care nu au urmat acest tratament. În rândul femeilor fumătoare, „diferența de vârstă” a crescut proporțional cu consumul de țigări de-a lungul vieții, sugerând că fumatul accelerează procesul de îmbătrânire biologică în acest grup.
„Pe fondul cercetărilor actuale privind efectele fumatului, terapiei de substituție hormonală sau trisomiei 21 asupra îmbătrânirii, toate aceste rezultate sunt plauzibile și confirmă validitatea scorului nostru de bio-vârstă”, afirmă Bürkle.
Un nou tip de medicină preventivă
Echipa a utilizat scorul de bio-vârstă pentru a identifica biomarkeri care se corelează în mod specific cu vârsta biologică, nu cu cea cronologică.
Aceștia includ indicatori clinici obișnuiți asociați cu sănătatea oaselor, metabolismul grăsimilor și funcția sistemului imunitar, precum vitamina D 25, HDL (lipoproteine de înaltă densitate) și proporția celulelor T din totalul leucocitelor.
Persoanele cu o vârstă biologică mai mică prezentau o probabilitate mai mare ca aceste valori să se încadreze în intervalele considerate sănătoase, sugerând că acești markeri pot influența direct procesul de îmbătrânire.
Per ansamblu, studiul aduce progrese importante în modul în care vârsta biologică poate fi măsurată și aplicată.
„Biomarkerii fiabili ai îmbătrânirii biologice oferă instrumente esențiale pentru monitorizarea procesului de îmbătrânire, chiar și în cazul persoanelor sănătoase, precum și pentru identificarea celor care prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta boli sau deficiențe fizice asociate vârstei. Acest lucru ar putea deschide calea către noi abordări în medicina preventivă personalizată”, conchide Bürkle.