Oamenii lui Kovesi lovesc puternic. Fraudă de 100 de milioane de euro la licitații publice în România

Parchetul European (EPPO), coordonat de Laura Codruța Kovesi, a declanșat o investigație de proporții privind o fraudă estimată la 100 de milioane de euro, care vizează licitații publice organizate în România pentru proiecte finanțate din fonduri europene și naționale. În centrul anchetei se află un cetățean italian, reținut pe 5 februarie 2025, acuzat că ar fi condus un grup infracțional care a operat sistematic în România între anii 2019 și 2024. Dosarul a fost deja trimis spre judecată la Tribunalul București.

Oamenii lui Kovesi au dat lovitura

Conform comunicatului transmis de oamenii lui Kovesi, membrii grupării ar fi participat în această perioadă la licitații publice organizate de autorități române, prin intermediul a trei consorții italiene. Participarea s-a făcut fie în asociere cu firme românești, fie în calitate de susținători terți, într-un mod menit să creeze aparența de legalitate.

Parchetul European a precizat că două dintre consorțiile italiene implicate în caz aveau deja impusă o interdicție antimafie din partea autorităților italiene, ceea ce le excludea din dreptul de a obține fonduri publice, conform legislației italiene în vigoare.

În ciuda acestei interdicții, consorțiile respective au reușit să participe la un număr impresionant de 23 de cereri de ofertă, în valoare totală de 300 de milioane de euro, finanțate prin două programe europene majore: Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM) 2014–2020 și Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021–2027.

21:12, 26.06.2025 • Justitie

Procurorii lui Kovesi mai dau o lovitură: 700 de milioane de euro prejudiciu și legături directe cu China

21:54, 19.06.2025 • Justitie

Procurorii lui Kovesi anchetează guvernul slovac. Fraudă de milioane în ajutorul militar pentru Ucraina

Gruparea a reușit să câștige 13 dintre aceste licitații, înregistrând un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de euro.

Documente false și contracte fictive

Pentru a putea participa la procedurile de achiziție publică, grupul ar fi prezentat documente false care atestau o capacitate financiară inexistentă. Ancheta EPPO a dezvăluit că firmele italiene implicate au furnizat bilanțuri contabile care arătau o cifră de afaceri anuală medie de peste 50 de milioane de euro. În realitate, cifrele erau cu 30 de ori mai mici.

De asemenea, în cadrul dosarului au fost descoperite contracte false de execuție a unor lucrări în Irak, care, potrivit probelor strânse, nu aveau corespondent în realitate. Aceste documente ar fi fost folosite pentru a susține experiența profesională a firmelor implicate și pentru a crea o imagine artificială de competență.

Colaborare între EPPO, Poliția Română și ministere

Investigația a fost declanșată în urma unei sesizări venite din partea autorităților române, care au observat semne de posibile nereguli în derularea unor proceduri de achiziție. EPPO a colaborat cu Structura de Sprijin a Parchetului European din România și cu Direcția Operațională Specială a Poliției Române pentru documentarea cazului.

„Cazul a fost raportat la EPPO de către autoritățile naționale, după suspiciuni de posibile nereguli grave și fraudă. Ancheta s-a bazat pe sprijinul Structurii de Sprijin EPPO din România și al Direcției Operaționale Speciale din cadrul Poliției Române.

Pe baza principiului cooperării loiale, EPPO a alertat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România cu privire la deficiențele în gestionarea fondurilor UE, evidențiind un risc ridicat de fraudă. În mai multe cazuri, companiile străine au depus documente false pentru a obține contracte. EPPO a recomandat consolidarea procedurilor de verificare pentru a proteja mai bine interesele financiare ale UE”, a punctat parchetul.

Parchetul a explicat că, în spiritul cooperării instituționale, a informat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu privire la deficiențele observate în gestionarea fondurilor europene.

EPPO a atras atenția că există un risc ridicat de fraudă, în special în cazurile în care firmele străine implicate au prezentat documente false pentru a obține contracte publice. În acest context, instituția a recomandat autorităților române să îmbunătățească procedurile de verificare, pentru a proteja mai eficient interesele financiare ale Uniunii Europene.

Parchetul European a subliniat că, până la pronunțarea unei decizii definitive de către instanțele române competente, toate persoanele implicate în acest caz beneficiază de prezumția de nevinovăție.