Omul care a negociat aderarea României la UE propune noul proiect de țară: intrarea în Zona Euro

Publicat: 01 ian. 2026, 22:12, de Corina Oprea, în ACTUALITATE , ? cititori
Omul care a negociat aderarea României la UE propune noul proiect de țară: intrarea în Zona Euro

România în în Zona Euro ar trebui să devină următorul mare obiectiv strategic al statului, susține profesorul Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al aderării la Uniunea Europeană. În contextul în care Bulgaria a adoptat moneda unică la 1 ianuarie 2026, România riscă să rămână fără un orizont clar de integrare economică profundă.

Bulgaria, un pas înainte. România, fără un calendar credibil

Profesorul Vasile Pușcaș atrage atenția asupra unui moment simbolic, dar cu implicații majore pentru regiune: Bulgaria a devenit, la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al Zonei Euro. Pentru fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, acest pas confirmă un parcurs mai coerent al statului vecin în ultimii ani:

„Astăzi, 1 ianuarie 2026, Bulgaria este al 21-lea stat membru al Zonei Euro. Personal, felicit statul de la sudul nostru şi recunosc că o competiţie care este de peste trei decenii înregistrează astăzi un podium favorabil Bulgariei.”

Pușcaș vorbește din perspectiva unei experiențe directe, trăite încă din anii ’90, când România și Bulgaria se aflau într-o competiție constantă pentru integrarea euroatlantică.

O competiție începută la Washington și continuată la Bruxelles

Fostul negociator-șef amintește că rivalitatea dintre cele două state nu este una recentă. Ea a început încă de la începutul anilor 1990, în contexte diplomatice sensibile, precum negocierile pentru reacordarea Clauzei Națiunii Celei Mai Favorizate din partea Statelor Unite.

Ulterior, această competiție s-a mutat în plan european, în perioada negocierilor de aderare la UE. Chiar dacă Bulgaria pornea, în opinia sa, cu unele avantaje, România a reușit să țină pasul.

„Cu toate că Bulgaria avea circumstanţe mai favorizante, am reuşit ca România să obţină aprobarea Consiliului European pentru semnarea Tratatului de Aderare în acelaşi timp, în 17 decembrie 2004.”, a precizat fostul negociator.

Aderarea efectivă a celor două țări la Uniunea Europeană a avut loc simultan, la 1 ianuarie 2007, însă evoluțiile ulterioare au fost diferite.

Integrarea europeană, dependentă de guvernare

După momentul aderării, ritmul integrării a fost decis, în mare măsură, de modul în care guvernele naționale au aplicat legislația și politicile europene, subliniază Vasile Pușcaș. Un exemplu de convergență îl reprezintă intrarea în Spațiul Schengen, realizată împreună de România și Bulgaria.

În acest context, fostul negociator menționează explicit rolul fostului ministru de Interne:

„România şi Bulgaria au intrat împreună în Spaţiul Schengen, iar eu consider că un merit deosebit l-a avut ministrul Cătălin Predoiu.”

Diferența majoră apare însă în prezent. Bulgaria beneficiază deja de ceea ce Pușcaș numește un „bonus” economic și instituțional prin apartenența la Zona Euro, în timp ce România nu are, în acest moment, un calendar clar sau un obiectiv asumat public.

„Acum, Bulgaria este membru al Zonei Euro şi a primit un bonus spre dezvoltare şi ancorare în Eurogrup. Iar România nici măcar nu are un orizont credibil pe care să-l urmărească în politicile interne de dezvoltare.”, a mai explicat Vasile Pușcaș.

Fostul negociator subliniază că observațiile sale nu au rol alarmist, ci sunt menite să stimuleze o reflecție serioasă la nivel instituțional, politic și economic.

Un obiectiv susținut de opinia publică

Potrivit lui Vasile Pușcaș, sondajele de opinie indică faptul că românii, atât din țară, cât și din diaspora, își doresc adoptarea monedei euro. Dincolo de această dorință, însă, îndeplinirea criteriilor de aderare ar presupune beneficii structurale importante.

„Îndeplinirea criteriilor de aderare la Zona Euro ar însemna stabilitate şi disciplină financiar-bugetară şi înscrierea societăţii româneşti pe traiectoria unei dezvoltări economice şi sociale sustenabile înaintate.”

În final, profesorul Vasile Pușcaș formulează o concluzie sub forma unei întrebări retorice, care sintetizează miza demersului: „Cine nu şi-ar dori un astfel de proiect de ţară?!”