Operațiunea „Radierea”: 185 de companii inactive dispar de pe listele statului. Ce urmează pentru giganți precum Tarom și Metrorex?

Guvernul va demara un proces de restructurare a companiilor de stat, pornind de la un proiect-pilot care vizează 22 de societăți din domeniile energiei, transporturilor și economiei. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu, duminică, într-o intervenție la TVR Info.

Potrivit vicepremierului, obiectivul Executivului este „să facă curățenie în politica de proprietate a statului”, în condițiile în care analiza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor indică existența a aproximativ 185 de companii complet inactive. Acestea nu mai depun declarații financiare și există, practic, doar în evidențele Registrului Comerțului, fără activitate economică, active sau angajați.

Proiect-pilot cu 22 de companii

Prima etapă a procesului de evaluare vizează un set de 22 de companii de stat, selectate ca proiect-pilot. Acestea vor fi analizate într-un nou flux de lucru, realizat în colaborare cu Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituția responsabilă de guvernanța corporativă a companiilor de stat și de implementarea angajamentelor asumate de România față de OECD și Comisia Europeană.

„Nu e suficient să ne uităm la o companie și să vedem că are pierderi. Trebuie să înțelegem de unde vin aceste pierderi, dacă sunt cauze obiective sau dacă țin de proasta guvernanță”, a declarat Oana Gheorghiu. Evaluarea va urmări inclusiv situațiile în care unele companii se află deja în faliment sau în proceduri de lichidare, dar continuă să figureze ani la rând pe listele statului.

16:45, 01.01.2026 • POLITICĂ

Oana Gheorghiu, mesaj pentru 2026, după scandalul pensiilor speciale: „Le-aș spune magistraților că îi înțeleg”

13:52, 28.12.2025 • POLITICĂ

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță ce se va întâmpla în 2026

185 de companii complet inactive

Vicepremierul a subliniat că, dincolo de proiectul-pilot, problema majoră o reprezintă cele aproximativ 185 de companii complet inactive. Acestea nu mai desfășoară activitate și nu mai au active funcționale, însă nu au fost radiate oficial.

„Ele mai există doar pentru că nu s-au închis efectiv la Registrul Comerțului. Asta trebuie să facem: să le curățăm, să le închidem”, a afirmat Gheorghiu, precizând că în unele cazuri a mai rămas doar patrimoniul imobiliar, asupra căruia statul trebuie să decidă ce utilizare va avea.

Companii viabile, companii cu pierderi și decizii strategice

În total, statul român are aproximativ 230 de companii centrale, considerate cele mai importante din punct de vedere economic și al serviciilor publice furnizate. Pentru acestea, Guvernul intenționează să distingă între companii viabile, care pot fi eficientizate sau recapitalizate, și companii care nu mai pot fi susținute și ar trebui închise.

În acest context, Oana Gheorghiu a oferit exemple precum Metrorex și Tarom. În cazul Metrorex, vicepremierul a arătat că metroul este, în mod structural, un serviciu public subvenționat în toate marile orașe ale lumii, însă subvenția trebuie gândită într-un mod care să stimuleze eficiența. În ceea ce privește Tarom, compania se confruntă de mulți ani cu pierderi, într-o piață extrem de competitivă, iar statul trebuie să decidă dacă redresarea se poate face prin îmbunătățirea guvernanței, printr-un parteneriat sau prin alte soluții care vor rezulta din analiză.

Peste 1.200 de companii la nivel local

Pe lângă companiile centrale, există peste 1.200 de companii aflate în subordinea consiliilor județene și a primăriilor. Vicepremierul a comparat situația României cu cea a altor state europene, menționând că Polonia, de exemplu, are între 300 și 400 de companii de stat, după procese ample de restructurare.

„Odată ce o companie are pierderi, înseamnă deficit la bugetul statului. Pe termen lung, asta înseamnă că plătim cu toții aceste pierderi”, a declarat Gheorghiu, subliniind necesitatea de a defini clar domeniile strategice în care statul trebuie să rămână acționar.

Domenii strategice și opțiuni de privatizare

Potrivit vicepremierului, energia și industria de apărare sunt domenii în care statul trebuie să aibă în continuare un rol major. În alte sectoare, însă, statul ar putea renunța la calitatea de proprietar sau ar putea opta pentru parteneriate care să asigure o mai bună eficiență.

Referindu-se la privatizare, Oana Gheorghiu a precizat că aceasta poate îmbrăca mai multe forme: listare la bursă, parteneriate public-private sau, în anumite cazuri, vânzarea integrală a participațiilor, dacă analiza va indica această soluție ca fiind cea mai potrivită. Ea a respins abordările ideologice, afirmând că discuția ar trebui să se concentreze pe utilizarea eficientă a activelor statului.

Pierderi cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei

Conform datelor Ministerului Finanțelor, pierderile cumulate ale companiilor de stat, raportate la nivelul anului 2024, se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Acestea includ pierderi acumulate în timp, nu doar rezultatele financiare dintr-un singur an.

Oana Gheorghiu a atras atenția că unele companii au capitaluri negative, ceea ce înseamnă că pierderile depășesc capitalul propriu. Din punct de vedere legal, aceste societăți ar fi trebuit deja să intre în insolvență, însă statutul lor strategic impune o analiză atentă și decizii asumate la nivel guvernamental.