Orange se pregătește să numească prima femeie în poziția de CEO, Christel Heydemann

Orange, cel mai mare operator francez de telecomunicaţii, este în grafic pentru a o numi pe Christel Heydemann în funcţia de director general, devenind prima femeie care va conduce fostul monopol de stat, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Sunt puţin femei în funcţii de conducere la cele mai mari companii listate din Franţa. Heydemann ar deveni al treilea director general al unei companii incluse în indicele principal CAC 40 al Bursei de la Paris, după Catherine MacGregor (Engie) şi Estelle Brachlianoff, care ar urma la 1 iulie să preia conducerea companiei de utilităţi Veolia.

Consiliul de Administraţie al Orange, unde Heydemann ocupă un loc din 2017, ar urma să se întâlnească vineri pentru numirea oficială a noului director general, susţin sursele.

În prezent, Heydemann conduce operaţiunile din Europa ale grupului francez de echipamente electrice Schneider Electric.

În vârstă de 47 de ani, Heydemann a absolvit Universitatea Politehnică. Şi publicaţia financiară Les Echos anunţa luna aceasta că ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, este în favoarea numirii lui Heydemann la conducerea Orange.

Orange a reuşit să-şi stabilizeze veniturile după intrarea în 2012 pe piaţa franceză a operatorului low-cost Free Mobile al Iliad şi îşi extinde activităţile în Africa de Vest, Polonia, România, precum şi în domeniul securităţii cibernetice şi al serviciilor bancare.

Alţi candidaţi aflaţi în cursa pentru şefia firmei franceze erau Frank Boulben, director în cadrul companiei americane de telecomunicaţii Verizon, şi directorul financiar al Orange, Ramon Fernandez.

Statul francez deţine o participaţie de 23% în Orange şi are ultimul cuvânt în alegerea conducerii firmei.

În noiembrie, Orange a anunţat că va găsi un succesor actualului preşedinte director general, Stephane Richard, până la data de 31 ianuarie 2022, după ce acesta din urmă a fost găsit vinovat de complicitate la folosirea abuzivă a fondurilor publice.

În mod normal, mandatul lui Richard la conducerea Orange urma să se încheie la mijlocul lui 2022. Însă, plecarea sa „va deveni efectivă, inclusiv prin punerea la punct a unei noi guvernanţe, cel mai târziu la 31 ianuarie 2022”, a precizat grupul francez, adăugând că Stephane Richard va continua să îşi exercite atribuţiile până la plecare.

Un tribunal de apel din Paris l-a găsit vinovat pe Stephane Richard de complicitate la folosirea abuzivă a fondurilor publice şi l-a condamnat la un an de închisoare, cu suspendare, şi la o amendă de 50.000 de euro.

Dosarul în care a fost implicat Richard vizează despăgubirile în valoare de 400 de milioane de euro plătite în 2008 de statul francez fostului magnat Bernard Tapie. La acel moment, Stephane Richard era director de cabinet al ministrului Finanţelor, Christine Lagard e, care acum deţine funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). În luna decembrie 2016, Lagarde a fost găsită vinovată de neglijenţă în acelaşi dosar.

Lui Christine Lagarde, Stephane Richard şi altor angajaţi din Ministerul Economiei li se reproşează că au recurs la soluţia unui arbitraj privat, în loc să meargă în justiţie, pentru un litigiu între omul de afaceri Bernard Tapie şi Credit Lyonnais. Litigiul viza o tranzacţie ce a avut loc în 1993, când Tapie a vândut băncii franceze participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie, susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 404 milioane de euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

Condamnarea lui Richard a precipitat plecarea sa de la conducerea Orange, o companie pe care a condus-o în ultimi 11 ani. Consiliul director al companiei de telecomunicaţii a acceptat în noiembrie demisia lui Richard, după ce acesta declarase că este la latitudinea Consiliului Director să decidă dacă va rămâne sau nu în postul de director general al Orange.

Ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a declarat în repetate rânduri că poziţia Guvernului este aceea conform căreia directorii companiilor controlate de stat ar trebui să demisioneze dacă vor fi condamnaţi pentru o infracţiune.

Orange, fostul France Telecom, este unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicaţii din lume, fiind prezent în 26 de ţări, inclusiv în România. În septembrie 2021, Orange România a anunţat finalizarea tranzacţiei prin care a achiziţionat pachetul majoritar de 54% din acţiunile Telekom Romania Communications de la OTE, în timp ce statul român deţine restul de 46% din acţiuni.