Orașul-capcană pentru locuitorii săi: Cele mai mari probleme ale Bucureștiului

Bucureștiul este sufocat de construcții, mașini, clădiri și gunoaie, arată una dintre cele mai noi cercetări despre starea în care se află mediul din oraș.

Raportul a fost elaborat în 6 luni de profesorul universitar doctor Cristian Ioja (Facultatea de Geografie, Universitatea din București), la cererea Fundației Comunitare București, și indică faptul că orașul se transformă într-un „spațiu toxic și o capcană pentru locuitorii săi”.

Cele mai mari probleme identificate sunt legate de natura urbană, calitatea aerului, schimbările climatice, managementul deșeurilor, infrastructura gri și transportul din municipiu.

Cantitate de spațiu verde insuficientă

Având peste 2 milioane de locuitori, Bucureștiul are, conform ultimelor statistici, 102 parcuri, dintre care 58 cu o suprafață mai mare de 1 hectar și 44 cu o suprafață de sub 1 hectar. Alături de ele, Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, Grădina Botanică, Grădina Zoologică și alte grădini urbane reprezintă componentele infrastructurii verzi.

Raportat la numărul de arbori din oraș – aproximativ 1,7 milioane – unui cetățean îi revine mai puțin de un copac (0,88). În aceste condiții, cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor este insuficientă.

Deficitul se zone verzi se remarcă îndeosebi la nivelul poluării aerului, al confortului și al costurilor de locuire ale oamenilor din oraș.

Astfel, raportul propune crearea unor spații verzi în zonele rezidențiale și creșterea interesului pentru agricultura urbană. Este încurajată participarea locatarilor la refacerea grădinilor de bloc – spații verzi care sunt adesea abandonate sau exploatate insuficient.

Calitatea aerului 

Deși nu este capitala europeană cu cel mai ridicat nivel de poluare, una dintre problemele majore cu care se confruntă Bucureștiul este slaba calitate a aerului. Cea mai importantă sursă de poluare internă a orașului este traficul rutier.

Pentru ca aerul să fie calitativ, este nevoie de orientarea către sistemul de transport în comun, care trebuie eficientizat, și de utilizarea într-o măsură mai mică a mașinilor personale.

Raportul arată că în 2020 au existat peste 1,5 milioane de autovehicule înmatriculate în București, 200.000 cu numere de provincie care circulau în capitală, iar 136.700 tranzitau zilnic orașul. Majoritatea dintre acestea aveau o vechime mai mare de 12 ani.

Traficul cel mai intens se înregistrează între orele 7.00 – 10.00 și 16.00 – 20.00, asociat transportului către unitățile de învățământ, locuri de muncă și spre locuințe. Vinerea și duminica, valori ridicate ale traficului apar la ieșirile către autostrăzi și drumurile naționale în intervalul 16.00 – 20.00”, se arată în raport.

Al doilea cel mai mare poluator al Bucureștiului este industria – activitățile din acest domeniu diminuează calitatea aerului cu 25%. Centralele electrice de termoficare, unitățile din industria chimică, industria materialelor de construcții și industria constructoare de mașini sunt cele mai poluante.

Ce vor experimenta bucureștenii

Alte surse care contribuie la poluarea aerului sunt hypermarketurile și mall-urile – întrucât cauzează trafic; piețele – unde sunt depozitate în mod necontrolat deșeuri; restaurantele, cluburile și barurile amplasate la parter – calitatea aerului scade din cauza fumului de țigară și a mirosurilor rezultate în urma preparării hranei.

În viitor, bucureștenii vor experimenta transformări semnificative ale climei, mai ales în perioada verii.

Până în 2050, temperatura din București va crește cu aproximativ 4 grade Celsius, având parte cu până la 20-30 mai multe zile de vară. Se așteaptă intensificarea fenomenelor specifice verii, precum a secetelor, în timp ce cantitatea de precipitații va scădea cu 20-40 de procente.

1 COMENTARIU

  1. La acest raport as avea cateva completari.1.nu stiu daca in calcul s-au luat si arborii si suprafetele verzi de pe proprietatile private(curti,incinte)care pot fi considerate ,,verzi,,.2.Autoturismele cu numar de provincie ,care si ele ,,otravesc,,aerul capitalei nu sunt taxate cu un timbru ecologic(a fost o masura mai veche a primariei,dar nu s-a aplicat) pentru perioda cand circula in Bucuresti..3.Poluarea generata de circulatia autovehicolelor este cauzata si de blocajele din trafic (ex,Calea Victoriei cu Ion Campneanu,Pasajul Marasesti la iesirea spre Splaiul Unirii e.t.c.)in special din intersectii unde soferii nu respecta culorile semafoarelor.La acesta situatie contribuie si lipsa unor semafoare cu timpi de functionare(vezi Brasov,Sighisoara ,Medias e.t.c.),care ar disciplina soferii. 4.Educarea populatiei privind curatenia se face cel mai eficient prin amenzi ,nu prin afise sau campanii de publicitate(imi aduc aminte de un cetatean roman intors din Germania,care a pus restul de tigare in cosul de gunoi,fiindca in Germania a platit amenda pentru ca nu a procedat astfel,dupa acesta intrandu-i in reflex,caci ,,frica pazeste pepenii ,,!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...