„Ordonanța trenuleț”. Radiografia unui stat care merge înainte prin derogări

Proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Finanțelor – cunoscut deja în limbajul public drept „ordonanța trenuleț” – este un document de sinteză al modului în care statul român încearcă să funcționeze într-un context de presiune bugetară, digitalizare incompletă și capacitate administrativă limitată.

Citită integral, ordonanța spune o poveste clară: statul accelerează unde poate, amână unde nu mai face față și suspendă regulile atunci când acestea devin imposibil de respectat.

RO e-Factura: control mai rapid, obligații mai stricte

Una dintre cele mai consistente componente ale ordonanței vizează sistemul național RO e-Factura.

Ministerul Finanțelor propune modificarea termenului de transmitere a facturilor în sistem la 5 zile lucrătoare de la data emiterii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută de Codul fiscal. Calculul termenului este armonizat cu Regulamentul european privind termenele legale, clarificând momentul exact de început și de final al obligației.

14:24, 03.12.2025 • ACTUALITATE

Guvernul îi amenință cu sancțiuni dure pe șefii care întârzie numirea consiliilor de administrație în companiile de stat

15:46, 30.11.2025 • POLITICĂ

Oana Gheorghiu anunță startul transformării companiilor de stat: „Nu promit miracole peste noapte”

Aceeași regulă de 5 zile este extinsă explicit și în relația B2C, marcând o etapă importantă în generalizarea raportării electronice a tranzacțiilor.

O noutate cu impact major este și integrarea persoanelor fizice identificate prin CNP, dar care au calitatea de persoane impozabile, în mecanismul RO e-Factura. Prin crearea Registrului RO e-Factura obligatoriu, furnizorii vor putea identifica dacă se află într-o relație B2B, aplicând regulile corespunzătoare.

Mesajul este limpede: trasabilitatea fiscală devine regula generală, nu excepția.

RO e-TVA: statul recunoaște limitele propriului sistem

În contrast puternic cu înăsprirea obligațiilor de raportare, ordonanța introduce una dintre cele mai directe recunoașteri oficiale ale limitelor administrative.

Ministerul Finanțelor propune abrogarea obligației contribuabililor de a răspunde la „Notificarea de conformare RO e-TVA”, motivând că Agenția Națională de Administrare Fiscală nu dispune de capacitatea necesară pentru a analiza volumul ridicat de răspunsuri și nici pentru a garanta corectitudinea acestora.

În plus, pentru contribuabilii care aplică TVA la încasare, transmiterea notificărilor de conformare este suspendată până la 30 septembrie 2026, termen justificat de lipsa instrumentelor informatice care să permită completarea corectă a decontului precompletat RO e-TVA.

Practic, statul admite explicit că a introdus o obligație pe care nu o poate gestiona.

Concediile medicale și dependența de sistemele IT

Ordonanța aduce și modificări în zona concediilor medicale, prin completarea OUG nr. 158/2005.

Se reglementează situațiile în care perioadele de incapacitate temporară de muncă se prelungesc peste pragurile inițiale, iar diferențele de indemnizații rezultate din recalculare sunt incluse în veniturile lunii în care acestea se stabilesc și se declară în aceeași lună.

Aplicarea acestor prevederi este însă amânată până la 1 iulie 2026, termen justificat de necesitatea modificării normelor subsecvente, a formularelor și – esențial – de finalizarea platformei informatice PIAS 2, proiect major finanțat prin PNRR.

Este o constantă a documentului și anumcă că politica publică este condiționată de stadiul sistemelor IT.

Impozitul pe venit: redistribuire temporară, reguli suspendate

Pentru anul 2026, până la aprobarea legii bugetului de stat, ordonanța modifică temporar modul de repartizare a impozitului pe venit.

La nivel național: 15% revine bugetelor județene; 63% revine comunelor, orașelor și municipiilor; 22% este direcționat într-un cont distinct gestionat de finanțele publice.

Pentru municipiul București, mecanismul este mai complex, cu redistribuiri între bugetul general, sectoare și județul Ilfov, inclusiv o cotă dedicată finanțării secțiunii de dezvoltare.

Totodată, sumele rămase neutilizate din investițiile finanțate în 2025 sunt lăsate la dispoziția autorităților locale, iar unele prevederi din Legea finanțelor publice locale sunt prorogate până în 2027.

Avem astfel o arhitectură bugetară de tranziție, construită pe excepții temporare, nu pe reguli permanente.

Programul „Masă Sănătoasă”: prioritate socială majoră

În contrast cu amânările din alte domenii, Guvernul consolidează finanțarea Programului național „Masă Sănătoasă”.

Pentru anul 2026 se alocă 1,531 miliarde lei, pentru preșcolari și elevi din învățământul de stat. Alocația zilnică per beneficiar crește cu 10%, ajungând la 16,5 lei, în contextul inflației și al creșterii TVA.

Programul va continua fără întrerupere de la începutul anului 2026, chiar înainte de aprobarea bugetelor locale.

Este una dintre puținele zone în care documentul transmite un mesaj clar de continuitate și protecție socială.

Derogări de la disciplina fiscală

Un capitol-cheie al ordonanței îl reprezintă derogările de la Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Guvernul recunoaște că nu poate respecta:

• obiectivul bugetar pe termen mediu;
• limita soldului structural;
• ținta deficitului bugetului general consolidat.

Ca urmare, declarațiile oficiale ale premierului și ministrului finanțelor vor atesta doar corectitudinea datelor, nu și conformitatea cu regulile fiscale.

Constatăm o suspendare temporară a mecanismelor de auto-disciplină bugetară, justificată prin contextul economic.

Sănătatea: majorări amânate

Ordonanța prorogă până în 2027 și 2028 majorările promise ale valorii punctului pentru serviciile medicale ambulatorii, care ar fi trebuit să crească de la 5 lei la 6,5 lei și ulterior la 8 lei.

Aceasta este o decizie cu impact direct asupra furnizorilor de servicii medicale, dar prezentată ca necesară pentru stabilitatea bugetară.

Tăieri și ajustări simbolice

Pentru anul 2026:

• subvențiile pentru partidele politice sunt reduse cu 10%;
• fondurile pentru organizațiile minorităților naționale sunt reduse cu 10%;
• cheltuielile de funcționare ale birourilor parlamentare scad cu 10%.

În paralel, onorariile avocaților din oficiu vor fi indexate prin hotărâre de Guvern, pentru predictibilitate bugetară.

Companiile de stat: control mai dur, sancțiuni extinse

Ordonanța modifică substanțial OG nr. 26/2013 privind guvernanța operatorilor economici cu capital de stat.

Printre noile obligații: aviz obligatoriu pentru indemnizațiile conducerii; planuri anuale de restructurare pentru companiile cu pierderi; analiza activelor neproductive; actualizarea tarifelor cu inflația; extinderea contravențiilor și sancțiunilor.

Scopul declarat este creșterea disciplinei financiare și reducerea pierderilor cronice.

Mai puțină birocrație pentru stat, mai multă pentru privat

Se elimină obligația depunerii unor declarații informative pentru companiile de stat (OG 64/2001), în timp ce pentru mediul privat obligațiile digitale cresc.

Totodată, autoritățile publice autonome fără buget aprobat pot funcționa temporar pe baza regulii de 1/12 din cheltuielile anului precedent.

Un stat între ambiție și realitate

„Ordonanța trenuleț” nu este un document despre reformă spectaculoasă. Este un document despre adaptare.

Statul român cere mai multă conformare, mai multă raportare și mai mult control.
Dar, în același timp, admite că nu poate procesa tot ce cere, că nu poate respecta toate regulile pe care și le-a impus și că funcționează, tot mai des, prin derogări temporare devenite permanente.

Este o guvernare care merge înainte, dar nu pe șine drepte, ci pe linii provizorii, construite din amânări, excepții și recunoașteri tacite ale limitelor.

NFproiectOUGmodifL227_22122025