Pământul a vibrat misterios la fiecare 90 de secunde, timp de nouă zile în 2023 — Acum știm de ce

În septembrie 2023, stațiile de monitorizare seismică din întreaga lume au detectat un semnal ciudat, repetându-se la fiecare 90 de secunde, timp de nouă zile consecutive. Evenimentul s-a repetat o lună mai târziu. Nu a fost vorba despre un cutremur sau o explozie, iar epicentrul presupus a fost identificat în zona izolată a fiordului Dickson din Groenlanda de Est.

Un studiu recent, publicat în revista Nature Communications de cercetătorii de la Universitatea Oxford, a dezvăluit misterul acestor pulsații. Folosind tehnologie avansată prin satelit, echipa a cartografiat mișcarea apei în fiord și a confirmat existența unui fenomen rar: unde masive generate de alunecări de teren, care au ricoșat înainte și înapoi timp de zile, producând semnalele seismice ritmice observate la nivel global. Aceste unde staționare, numite seiche, au fost pentru prima dată observate direct într-un astfel de mediu.

Seismele și tsunamiurile sunt adesea confundate, dar seiche-urile se formează atunci când apa dintr-un bazin închis sau semi-închis, precum un lac sau fiord, oscilează înainte și înapoi, asemenea apei dintr-o cadă. În cazul fiordului Dickson, două avalanșe de gheață și rocă declanșate de ghețari au lovit zona, generând valuri tsunami cu o amplitudine inițială estimată la 7,9 metri. Geografia îngustă a fiordului a capturat energia, producând oscilații care au durat zile și au generat semnalele ritmice detectate.

Până recent, aceste seiche-uri au fost dificil de observat prin satelit, deoarece altimetrele tradiționale scanează doar benzi înguste de suprafață. Misiunea SWOT (Surface Water and Ocean Topography), lansată în decembrie 2022 de NASA și agenția spațială franceză CNES, a permis scanarea largă, la rezoluție înaltă, a suprafeței apei. Datele SWOT au arătat schimbări semnificative în nivelul apei, cu pante transversale de până la doi metri, ale căror direcții se inversau în timp, dovadă clară a undelor staționare.

Cercetătorii au folosit în plus inteligența artificială, date seismice și măsurători ale mișcării scoarței terestre pentru a reconstrui caracteristicile undelor, eliminând posibile cauze precum mareele sau vântul. Studiul evidențiază impactul schimbărilor climatice în Arctica, unde topirea ghețarilor destabilizează pantele înconjurătoare, sporind riscul alunecărilor de teren catastrofale.

„Schimbările climatice aduc fenomene extreme noi, greu de detectat în zone izolate precum Arctica,” a declarat Thomas Monahan, autor principal al studiului. „Această cercetare arată cum tehnologiile satelitare de ultimă generație ne pot ajuta să înțelegem aceste procese.”

Chiar și o navă militară daneză, care a patrulat fiordul la trei zile după primele semnale seismice, nu a observat nimic, subliniind necesitatea unor instrumente de supraveghere mai performante. Coautorul Thomas Adcock a adăugat că folosirea combinată a noilor date satelitare, inteligenței artificiale și cunoștințelor despre fizica oceanelor va fi esențială pentru a descifra fenomene extreme precum tsunamiurile, valurile de furtună sau valurile uriașe neașteptate.

Acest studiu deschide noi perspective în monitorizarea și înțelegerea riscurilor naturale din zonele polare, aflate într-o continuă transformare climatică.