La întoarcerea de la Budapesta, Papa Francisc și a reafirmat susținerea drepturilor migranților, speranța într-un viitor plin de leagăne, nu de morminte, precum și dorința de a continua călătoriile pastorale, chiar dacă a suferit o pneumonie acută.
”Am simțit o durere puternică la finalul audienței din 29 martie, dar am fost conștient” , le-a spus suveranul pontif ziariștilor, care l-au însoțit în vizita la Budapesta.
”Am avut o febră foarte mare și (…) medicii m-au spitalizat imediat” , a mai spus suveranul pontif, precizînd că a avut ”o pneumonie acută și puternică, în partea de jos a plămânului”. ”Organismul a răspuns bine la tratament. Datorită lui Dumnezeu, pot să vă reîntâlnesc”.
Papa Francisc a stat trei zile într-un spital din Roma și s-a externat la 1 aprilie după un tratament cu antibiotice.
Întrebat despre următoarele vizite, papa Francisc a confirmat intenția de a merge la Lisabona, la începutul lunii august cu ocazia Zilelor mondiale ale Tinerilor. În luna septembrie, ar urma o vizită la Marsilia și în intenție este și o vizită în Mongolia. ”Programul (călătoriilor prevăzute) mă ține în mișcare”, a glumit pontiful.
O critică indirectă
Papa Francisc a efectuat între 28-30 aprilie o vizită la Budapesta, marcând a 41-a călătorie internațională.
În timpul slujbei, din fața Parlamentului din Budapesta, la care au participat mii de catolici, inclusv din România, suveranul s-a declarant contra ”porților închise celor care sunt străini, săraci, migranți…, ca o critică indirectă la politica de excludere a premierului nationalist Viktor Orban.
”Vă rog, deschideți porțile!”, a fost mesajul papei, fervent apărător al drepturilor refugiaților. ”Vă rog: să deschidem porțile! Să încercăm și noi să fim – prin cuvinte, gesturi, activități zilnice – asemenea lui Isus: o poartă deschisă, o poartă care nu este trântită niciodată în fața nimănui, o poartă care permite tuturor să intre și să experimenteze frumusețea iubirii și a iertării Domnului.”
La finalul slujbei, pontiful s-a rugat pentru ”poporul ucrainean rănit de moarte” și poporul rus, cu speranța într-un viitor plin de leagăne, nu de morminte, într-o lume a fraților, nu a zidurilor.
.
