Parcul Herăstrău, paradisul care a devenit simbolul nepăsării. Bani publici risipiți, gunoaie și promisiuni nerespectate

Parcul Regele Mihai I, cunoscut de bucureșteni sub numele de Herăstrău, ar trebui să fie o adevărată bijuterie verde a Capitalei. Vorbim despre aproape 187 de hectare de teren, dintre care peste 70 de hectare de spațiu verde și 76 de hectare de apă, adică Lacul Herăstrău. Doar 92,8 hectare se află, de fapt, în administrarea directă a Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB). Pe hârtie, avem de-a face cu un parc uriaș,  care ar trebui să fie spațiul preferat al oamenilor pentru relaxare, sport și plimbări.

Dar, între această imagine perfectă, conturată de autorități și ceea ce se vede zilnic la fața locului este o diferență uriașă, aproape revoltătoare. În realitate, Herăstrăul arată ca o pădure abandonată, o zonă în care investițiile se pierd în birocrație și nepăsare, iar rezultatele lipsesc cu desăvârșire.

Banii publici curg, dar curățenia lipsește

Vezi Galeria foto 11 Imagini

Potrivit răspunsului transmis redacției noastre de către ALPAB, numai în lunile iulie și august 2025 s-au plătit 133.831 de lei pentru lucrări de curățenie și întreținere, fără TVA. Suma ajunge la asocieri de firme private, precum Garden Center Grup, RO Verde Landscaping, Geva Construct Ambient, Cris Garden și Geca Impex. Oficial, acestea se ocupă zilnic de salubrizarea parcului și de întreținerea spațiilor verzi.

Numai că, plimbându-te prin parc, exact cum am făcut și noi, descoperi o cu totul altă realitate: coșurile de gunoi sunt rupte, distruse sau pur și simplu fără fund, gunoaiele se adună lângă ele, iar cartoanele și resturile alimentare devin surse de infecție. În locul unui spațiu verde impecabil, vezi o mare de gunoaie și bălării. Se ridică o întrebare firească: pentru ce se plătesc aceste sume, dacă rezultatele întârzie să apară?

Avem de toate, dar doar pe hârtie

Herăstrăul ar trebui să fie dotat cu 492 de coșuri de gunoi, dintre care 30 sunt noi și moderne, decorate cu piatră sau lemn. Fiecare astfel de obiect a costat între 1.060 și 1.285 de lei, conform datelor ALPAB. În teorie, vorbim despre un mobilier de calitate.

Pe teren însă, aceste coșuri sunt mai degrabă exponate ale degradării. Multe sunt rupte, dezmembrate și imposibil de folosit, iar băncile parcului sunt, la rândul lor, fie distruse, fie mutate de cetățeni care le folosesc la petreceri nocturne. Imaginea este aceea a unei grădini lăsate la voia întâmplării, unde banii publici s-au dus pe obiecte care au devenit rapid inutilizabile.

Copacii uscați – un pericol ignorat

Datele oficiale sunt șocante: între 2023 și 2025, ALPAB a inventariat 903 arbori uscați sau aflați în declin biologic sever. Aceștia sunt marcați cu vopsea roșie și se regăsesc inclusiv pe aleile principale, pe traseele cele mai circulate de vizitatori. Practic, bucureștenii se plimbă zilnic pe sub copaci care pot cădea oricând.

Cu toate acestea, numai în 2024, pentru lucrări de toaletare și întreținere a vegetației, s-au cheltuit 3,76 milioane de lei. Te-ai aștepta ca, după asemenea sume, parcul să fie un exemplu de siguranță. În schimb, vizitatorii întâlnesc la tot pasul crengi rupte și arbori lăsați să se prăbușească, exact ca într-o pădure abandonată.

Alei și piste: kilometri de rușine

Herăstrăul dispune de alei cu o suprafață totală de 16 hectare. Doar una dintre ele – Aleea Michael Jackson – a fost reparată în ultimii ani, cu un cost de 1,33 milioane lei. Restul se află într-o stare deplorabilă: gropi, crăpături, asfalt surpat, porțiuni prăbușite pe malul lacului. În zona de nord, plimbarea devine un sport extrem, pentru că există riscul ca trotuarele să cedeze sub pașii vizitatorilor.

Cât despre pistele de biciclete, situația este aproape absurdă. Conform răspunsului la solicitarea noastră, nu au fost identificate în arhivele A.L.P.A.B. documente din care să reiasă suprafața exactă a pistelor marcate. Ultima dată au fost marcate în 2010. Între timp, ele au devenit impracticabile, pline de tranșee și denivelări care pun în pericol orice fel de deplasare.

Locuri de joacă și clădiri părăsite

În trecut, parcul era unul dintre cele mai atractive locuri pentru copii. Astăzi, multe locuri de joacă sunt în paragină, fără jucării, cu echipamente distruse. În apropiere, clădiri și foișoare abandonate au fost transformate în adăposturi improvizate de oameni ai străzii, cu saltele, mese și resturi aruncate la întâmplare.

Problemele Herăstrăului nu sunt noi, iar fiecare administrație a venit cu promisiuni. În 2023, primarul Nicușor Dan, împreună cu directoarea de atunci a ALPAB, Corina Bega, anunțau că malurile surpate vor fi refăcute în 12 luni. Nimic nu s-a întâmplat.

În 2025, primarul interimar Stelian Bujduveanu a vorbit despre o „punere în siguranță” a aleilor prăbușite și despre asfaltarea unor trasee chiar toamna aceasta.