„Parlamentul European susține prelungirea PNRR cu 18 luni, Comisia Europeană ezită”, spune Siegfried Mureșan

România riscă să piardă o parte semnificativă din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor greșeli de guvernanță, lipsei de capacitate administrativă și alegerii unor proiecte nerealiste. Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și negociator-șef al bugetului Uniunii Europene, atrage atenția asupra acestor probleme și explică demersurile făcute în Parlamentul European pentru a obține o prelungire cu 18 luni a termenului-limită de finalizare a proiectelor. Deși propunerea are susținerea politică necesară, modificarea oficială a legislației europene încă nu s-a produs, iar beneficiarii trebuie să accelereze implementarea proiectelor, în lipsa unei garanții concrete privind prelungirea.

Siegfried Mureșan: „Dorim prelungirea termenului pentru proiectele din PNRR. Avem susținerea Parlamentului European, dar legea nu a fost încă modificată”

Siegfried Mureșan, alături de Victor Negrescu, fac demersuri în Parlamentul European pentru dosarul privind modificarea termenului de implementare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-o declarație da la PE Strasbourg, Mureșan a explicat actiunile întreprinse și provocările întâmpinate în obținerea unei prelungiri oficiale a termenului-limită de finalizare a proiectelor finanțate prin PNRR.

„În momentul de față, PNRR-urile tuturor statelor membre trebuie să se încheie până la data de 31 august 2026. Noi am propus ca proiectele eligibile, aprobate de Comisia Europeană, mature și deja în implementare, dar care nu pot fi finalizate până la acea dată, să beneficieze de o perioadă adițională de 18 luni pentru a fi duse la capăt. Propunerea noastră a fost susținută de o largă majoritate a Parlamentului European”, a declarat Mureșan.

Totuși, acest sprijin politic nu este suficient pentru ca prelungirea să devină realitate.

19:17, 30.06.2025 • POLITICĂ

PNRR intră în linie dreaptă. Guvernul României finalizează planul de reformare, banii europeni urmează să fie deblocați

12:13, 28.06.2025 • Sănătate

Ministrul Sănătăţii, anunţ de ultimă oră despre spitalele construite prin PNRR: Ne bazăm pe aceste şantiere

„Pentru ca această decizie să devină literă de lege, Comisia Europeană trebuie să propună modificarea legislației europene, iar apoi modificarea trebuie votată de Parlamentul European și aprobată de Consiliul Uniunii Europene. Sunt convins că Parlamentul va confirma poziția, și cred că și guvernele statelor membre vor susține această modificare. Este important de menționat că nu este nevoie de unanimitate, ci doar de majoritate calificată în Consiliu, ceea ce este realist de atins, având în vedere că majoritatea statelor membre se confruntă cu întârzieri”, a subliniat eurodeputatul român.

Cu toate acestea, Comisia Europeană se arată reticentă.

„PNRR: Parlamentul European susține prelungirea, Comisia Europeană ezită”

„Motivul este că CE dorește să păstreze un ritm ridicat de implementare în perioada următoare – un obiectiv de înțeles. Însă eu cred că nu trebuie exclusă varianta ca, în cele din urmă, Comisia să vină cu o propunere legislativă. Este nevoie de presiune constructivă din toate părțile”, a adăugat Mureșan.

Până la modificarea legislației, beneficiarii proiectelor PNRR trebuie să fie realiști.

„Dorim prelungirea, am obținut sprijinul Parlamentului European, dar asta nu este suficient. Legea nu a fost modificată. Nu există nicio garanție în acest moment că prelungirea va deveni literă de lege. Tocmai de aceea, este esențial ca toți beneficiarii din România să accelereze implementarea proiectelor deja aprobate”, a avertizat europarlamentarul.

Eșecul tăcut al PNRR: Minister slab, reforme imposibil de impus

Referindu-se la situația internă, Mureșan a remarcat că responsabilitatea pentru PNRR în România a fost alocată unui minister bine intenționat, dar cu o structură insuficientă:

„Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are o structură mică, în comparație cu alte ministere de linie, mult mai mari și mai conservatoare. Practic, un minister mic a fost însărcinat să negocieze cu Comisia Europeană obiective ambițioase și apoi să impună reforme unor instituții mai mari, fără să aibă pârghiile necesare”.

În contrast, alte țări, precum Croația, au ales o abordare diferită.

„Structura de guvernanță a fost centralizată la nivelul prim-ministrului. Premierul, prin autoritatea funcției, se asigură că toate ministerele respectă țintele și jaloanele asumate. Acesta este un model care funcționează și explică rata ridicată de absorbție a fondurilor PNRR în unele state membre”, a punctat Mureșan.

În final, el a identificat două cauze-cheie pentru întârzierile din România:

„Lipsa capacității administrative de absorbție și o guvernanță greșită. În plus, în unele cazuri, au fost alese proiecte care nu puteau fi viabile în perioada de șase ani alocată inițial. Toate aceste probleme trebuie corectate dacă vrem ca România să profite la maximum de oportunitatea oferită de PNRR.”