Parlamentul schimbă regulile. Agresorii din familie nu mai scapă după retragerea plângerii

Protecția victimelor violenței domestice intră într-o nouă etapă în România. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri, cu o majoritate covârșitoare, 284 de voturi „pentru” și doar două împotrivă, un pachet legislativ care schimbă fundamental modul în care statul intervine în astfel de cazuri. Setul de modificări vizează Legea nr. 217/2003 și Codul Penal, fiind corelat cu Legea 26/2024 privind ordinul de protecție și cu recomandările Avocatului Poporului din 2025.

Președinta Comisiei speciale „România fără violență domestică”, Alina Gorghiu, a declarat că votul reprezintă „un moment cu adevărat important pentru toate victimele violenței domestice”, subliniind impactul imediat pe care noile măsuri îl pot avea în prevenirea tragediilor.

Ordinul de protecție provizoriu nu mai expiră după cinci zile

Una dintre cele mai importante schimbări este legată de ordinul de protecție provizoriu, care până acum expira după maximum cinci zile, lăsând, în practică, un interval periculos în care victima rămânea neprotejată.

Noua lege prevede că ordinul se prelungește automat până la soluționarea cererii în primă instanță, fără ca victima să fie nevoită să depună cereri suplimentare și fără riscul ca agresorul să poată reveni în acest interval.

21:04, 06.01.2026 • Sănătate

Fără adeverințe medicale, fără diagnostic: un nou tip de concediu ar putea intra în Codul muncii

14:44, 30.12.2025 • Internațional

Putin a promulgat o lege care vizează și România. 19 aprilie, zi de comemorare a „genocidului poporului sovietic”

„Este o măsură care elimină golurile de protecție și asigură continuitatea intervenției statului”, explică deputatul Alina Gorghiu.

Statul poate cere ordinul de protecție în locul victimei

Un alt punct esențial presat de practică: multe victime nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure sprijin. De aceea, proiectul extinde lista instituțiilor care pot depune cererea de ordin de protecție în numele victimei.

Vor putea sesiza instanța:

• procurorul,
• autoritățile locale cu atribuții în protecția victimelor,
• furnizorii acreditați de servicii sociale.

„Este vital ca statul să poată interveni din oficiu în situațiile de risc major”, subliniază Gorghiu.

Judecătorii, obligați să evalueze riscul chiar fără raportul de probațiune

În multe cazuri, ordinele de protecție erau respinse pentru lipsa unor documente formale, precum raportul serviciului de probațiune. Modificarea legislativă elimină această vulnerabilitate.

Instanța va fi obligată să facă propria evaluare a riscului pe baza probelor existente, chiar și în lipsa acestui raport. Se elimină astfel situațiile în care lipsurile administrative împiedicau intervenția rapidă.

Victima nu mai poate fi presată să renunțe la cererea depusă de instituții

Pentru a întrerupe ciclul violență-presiune-renunțare-reviolentare, proiectul abrogă prevederea care îi permitea victimei să renunțe la cererea depusă de instituții.

„Această modificare oprește presiunile agresorului asupra victimei și garantează că procedura continuă chiar dacă aceasta este intimidată sau influențată”, arată Gorghiu.

Este cea mai dură și mai importantă modificare de ordin penal. De acum, plângerea pentru loviri sau alte violențe (art. 193 și 196 Cod Penal) nu mai poate fi retrasă dacă agresorul este membru de familie.

Citeşte şi: Cum obții un ordin de protecție: pașii legali, durata, efectele

Motivul? Datele statistice arată că peste jumătate dintre plângerile pentru violență domestică erau retrase, de cele mai multe ori sub presiune, teamă sau dependență. În lipsa plângerii, dosarele se închideau, iar agresorii rămâneau „curați în acte”.

„Modificarea obligă statul să investigheze fiecare caz și să evalueze riscul real”, explică președinta comisiei.

Violența domestică, încadrată explicit drept problemă de siguranță publică

Proiectul aduce și completări în Codul Penal, prin introducerea unui nou alineat în art. 158, care stabilește clar că violența domestică nu este o chestiune privată, ci o problemă de siguranță publică. Acest lucru permite autorităților să intervină mult mai ferm în situațiile în care viața unei persoane este pusă în pericol.

Deputatul Alina Gorghiu a transmis că noile măsuri reprezintă „un pas decisiv în protejarea celor vulnerabili” și a mulțumit tuturor instituțiilor care au contribuit la elaborarea proiectului legislativ.