Patru primari, o singură vină: cum a devenit sediul UNITER o afacere de profit pe spatele Bucureștiului

Un raport al Curții de Conturi dezvăluie ani de complicitate administrativă și dezinteres la Primăria Municipiului București. Chiar dacă imobilul din strada George Enescu a fost cedat gratuit Uniunii Teatrale pentru activități administrative, acesta a devenit o sursă de profit privat sub ochii îngăduitori ai tuturor administrațiilor din ultimii 16 ani. De la vicii de monitorizare la acorduri de urbanism semnate fără competență, iată cum patrimoniul public a fost exploatat economic contrar legii, într-un „vid administrativ” perpetuat prin patru mandate diferite.

Etapa inițială: mandatul lui Adriean Videanu

Primul pas în acest lanț al slăbiciunilor a avut loc în 2008, în mandatul lui Adriean Videanu, primar general al Capitalei la acea vreme. În februarie 2008, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat HCGMB nr. 101/29.02.2008, hotărâre prin care imobilul situat în Strada George Enescu nr. 2-4, proprietate privată a Municipiului București, a fost dat în folosință gratuită Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru o perioadă de 49 de ani, cu destinație explicită: clădire administrativă.

Această decizie a venit după o perioadă de negocieri între PMB și UNITER, în care s-a pus accent pe conservarea patrimoniului cultural și pe funcționarea instituției într-un spațiu adecvat activității sale. Procesul-verbal de predare-primire, întocmit la 20 mai 2008, a consolidat formal această situație, imobilul și terenul aferent fiind predate către UNITER în conformitate cu prevederile legale.

În această etapă, responsabilitatea administrației Videanu a constat în stabilirea unui cadru juridic clar și corect, care să protejeze patrimoniul public, și în respectarea destinației administrative prevăzute explicit în hotărâre. Orice abatere de la această destinație ar fi fost, teoretic, supusă revocării folosinței. Cu toate acestea, hotărârea nu a fost însoțită de un mecanism de monitorizare riguros care să prevină modificarea ulterioară a destinației, ceea ce avea să devină un punct vulnerabil în lanțul administrativ.

13:33 • POLITICĂ

Nicușor Dan, mesaj ferm de la Bruxelles: „Statele Unite reprezintă un partener strategic esențial pentru securitatea noastră”

06:59 • POLITICĂ

Nicușor Dan: Unirea României cu Republica Moldova depinde de dorința moldovenilor

Mandatul lui Sorin Oprescu și schimbarea de facto a destinației

Deficiențele majore au apărut în mandatul lui Sorin Oprescu (2008–2015). La 17 februarie 2009, UNITER a încheiat cu SC VMC Management Consulting SRL un contract de asociere în participațiune, prin care parterul și subsolul imobilului au fost puse în exploatare economică. Aceasta a permis amenajarea unui club și a unei terase, modificând de facto destinația clădirii de la sediu administrativ la spațiu cu scop comercial.

Deși HCGMB 101/2008 prevedea clar că schimbarea destinației atrage revocarea de drept a folosinței, Primăria Municipiului București nu a luat nicio măsură pentru a stopa aceste modificări. Direcția Urbanism a emis un acord de principiu pentru lucrări de amenajare, fără a avea însă competența legală de a modifica hotărârea CGMB. Această ambiguitate a creat un vid administrativ, care a permis UNITER să desfășoare activități economice în spațiul atribuit în folosință gratuită.

Responsabilitatea administrației Oprescu constă în tolerarea schimbării de destinație și necontrolarea activităților economice, ceea ce a transformat un imobil public destinat activității culturale într-un spațiu cu profit economic. Această etapă marchează momentul în care lanțul slăbiciunilor devine vizibil, fiind inițiată exploatarea economică a unui patrimoniu public fără fundament legal.

Mandatele Gabrielei Firea și al lui Nicușor Dan: perpetuarea situației

Situația s-a consolidat în mandatele următoare. În perioada 2016–2020, sub conducerea Gabrielei Firea (PSD), și ulterior, începând cu 2020, sub mandatul lui Nicușor Dan, imobilul a continuat să funcționeze cu destinație economică, fără ca PMB să inițieze proceduri de revocare sau să clarifice situația juridică.

Începând cu 2018, în incinta imobilului a funcționat restaurantul Savart, o afacere care a consolidat transformarea parțială a clădirii din sediu administrativ într-un spațiu comercial. Curtea de Conturi a subliniat că Municipiul București nu a luat măsuri concrete pentru a stopa această situație, menținând astfel un lanț de inactivitate administrativă care a permis UNITER să exploateze economic o clădire publică pentru mai mulți ani.

Aspecte juridice și economice

Raportul Curții de Conturi relevă că, deși activitatea economică desfășurată de UNITER – prin Editura UNITEXT sau prin parteneriate cu societăți comerciale – nu a fost considerată penală (dosarul penal a fost clasat în 2023), ea contravine prevederilor HCGMB 101/2008, care stipulau clar destinația administrativă a imobilului.

Schimbarea destinației fără autorizare și exploatarea economică reprezintă, pe lângă încălcarea legalității, un risc pentru patrimoniul public, putând fi transpusă într-un litigiu civil pentru recuperarea drepturilor PMB. Această situație reflectă incapacitatea autorităților municipale de a-și proteja drepturile patrimoniale și de a-și exercita atribuțiile legale de control și supraveghere, conform raportului Curții.

Mai mult, cazul evidențiază deficiențe sistemice în gestionarea imobilelor municipale, inclusiv: lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a folosinței imobilelor; incapacitatea de a reacționa prompt la schimbarea destinației; lipsa de coerență între deciziile CGMB și acțiunile Direcțiilor PMB

Lanțul slăbiciunilor descris în raportul Curții de Conturi arată cum succesiunea inactivității și a toleranței administrative a permis ca un imobil dat în folosință gratuită să fie exploatat economic timp de peste un deceniu, afectând atât patrimoniul municipal, cât și respectarea principiilor legale de administrare a bunurilor publice.

Lanțul slăbiciunilor administrative

Astfel, Curtea de Conturi a identificat un lanț de slăbiciuni care traversează mai multe mandate:

• Adriean Videanu (PD-L) – responsabil pentru stabilirea cadrului legal și predarea imobilului
• Sorin Oprescu (independent) – responsabil pentru schimbarea de facto a destinației și pentru neintervenție
• Gabriela Firea (PSD) și Nicușor Dan (independent) – responsabili pentru menținerea situației și tolerarea exploatării economice

Raportul concluzionează că responsabilitatea majoră revine Municipiului București ca entitate, nu unui primar anume, dar analiza cronologică permite identificarea etapelor în care fiecare administrație a contribuit la derapajul legal și administrativ.