Pe rețelele sociale: România, în topul teoriilor conspirației privitoare la Covid

România, pe locul întâi,  Polonia, pe locul al doilea, Ungaria și Grecia împart locul al treilea, iar Israelul, pe locul al patrulea, în topul teoriilor conspirației privitoare la Covid, promovate pe rețelele sociale.  

Așa arată clasamentul întocmit de un studiu prezentat de publicația Kathimerin din Grecia, citat de Rador și G4media.

Știm foarte bine că rețelele sociale au devenit treptat platforme de lansare a celor mai ciudate teorii despre vaccinuri, coronavirus, studii și chiar despre medici.

Clasamentul este întocmit de un studiu publicat în revista New Media& Society, pe baza informațiilor colectate din 16 țări europene la care se adaugă Israelul, înainte și în timpul pandemiei.

Potrivit aceluiași studiu, printre țările în care ”indicele teoriilor conspirației” este sub medie se află Austria,  Danemarca, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția, Regatul Unit. La mijlocul clasamentului se poziționează Belgia, Franța, Italia și Spania.  

06:12, 18.02.2025 • Sănătate

„Acum ori niciodată”, un acord privitor la pandemii!

Țările din Europa de Est sunt cele mai active în privința teoriilor conspirației, la polul opus situându-se țările scandinave.

Cercetătorii au observat că pe Twitter, acest tip de teorii pot fi rapid demistificate și înlocuite cu informații corecte. Potrivit studiului, utilizatorii Twitter sunt caracterizați de un nivel de educație peste medie și de o tendință mai mare de a căuta știri reale, comparativ cu alte platforme.

În schimb pe Facebook sau WhatsApp informațiile false mai frecvente și sunt mai greu de controlat, inclusiv pentru că utilizatorii au legături speciale de familie sau de prietenie.

Comparativ cu statele din vestul UE, în țara noastră,  platforma Twitter este extrem de puțin utilizată. Comisia Europeană avertizează asupra acestui fenomen amplificat în perioada pandemiei.

Atenție! Pandemia de Covid-19 a dus la o creștere a numărului și amplorii teoriilor conspiraționiste nocive și înșelătoare. Ele pot fi greu de recunoscut și de multe ori nu știm cum este mai bine să reacționăm când intrăm în contact cu ele, constată Comisia Europeană.