Pe ultima sută de metri, Guvernul introduce proiectul care rezolvă salariile restante de la Liberty Galați

Guvernul României a introdus pe ultima sută de metri un proiect de ordonanță de urgență care extinde protecția salariaților companiilor strategice, inclusiv a celor aflate în concordat preventiv, precum combinatul siderurgic Liberty Galați. Proiectul prevede plata integrală a salariilor restante pentru o perioadă de până la 12 luni prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, demonstrând capacitatea statului de a interveni rapid în sprijinul angajaților afectați de insolvență. Măsura vine în contextul în care sute de muncitori de la Liberty Galați nu și-au mai primit salariile de aproape un an și au intrat în grevă, iar compania se află în șomaj tehnic din septembrie 2025, cu datorii ce depășesc un miliard de euro.

Fondul asigură plata salariilor restante ale angajaților

Fondul, finanțat din contribuția asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat, asigură plata salariilor restante ale angajaților ale căror companii au intrat în insolvență, în urma unor hotărâri judecătorești definitive. Modificarea propusă prevede extinderea plăților din Fond și către angajații companiilor aflate în concordat preventiv, precum combinatul siderurgic Liberty Galați, nu doar către cei ai firmelor complet insolvente.

Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este finanțat din contribuția asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat, din care se distribuie lunar către Fond o cotă de 15%.

Din punct de vedere financiar, impactul asupra Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (FGPCS) este considerat limitat și temporar, având în vedere caracterul excepțional al situațiilor vizate. Fondul a încheiat anii precedenți cu excedent bugetar și dispune de resurse suficiente pentru a acoperi extinderea măsurii, iar eventualele cheltuieli suplimentare vor fi compensate prin contribuțiile obligatorii ale angajatorilor, fără a implica surse suplimentare de la bugetul de stat.

22:39 • Transporturi

Sorin Grindeanu: Guvernul Bolojan a încetinit investițiile în autostrăzi și proiectele majore

14:21 • ACTUALITATE

Una dintre cele mai importante platforme industriale din România ar putea ajunge la fier vechi

Extinderea protecției salariale are și un impact social pozitiv. Aceasta contribuie la menținerea stabilității relațiilor de muncă și la prevenirea conflictelor sociale în întreprinderile strategice, reduce riscul de excluziune socială și consolidează coeziunea comunităților locale. În același timp, măsura crește încrederea în sistemul public de protecție socială, demonstrând capacitatea statului de a interveni rapid în situații economice critice.

Din perspectiva drepturilor fundamentale, proiectul sprijină dreptul la muncă, la un nivel de trai decent și la protecție socială, prevăzute de Constituția României și de Carta Socială Europeană. Actul normativ nu restrânge niciun drept fundamental, ci consolidează garanțiile sociale prevăzute de legislația muncii.

Impactul macroeconomic al măsurii se manifestă prin prevenirea pierderii bruște a locurilor de muncă și menținerea activității economice în sectoarele strategice. Aceasta contribuie la stabilitatea lanțurilor valorice, la continuitatea producției industriale în domenii sensibile și limitează efectele negative de contagiune economică, în special în sectoarele energie, transport, apărare și comunicații.

Pe termen scurt, măsura menține puterea de cumpărare a salariaților afectați de insolvența angajatorilor strategici, reducând impactul negativ asupra consumului intern. Pe termen mediu, sprijină relansarea activității economice în întreprinderile aflate în reorganizare și limitează pierderile de contribuții fiscale și sociale. Pe termen lung, proiectul contribuie la consolidarea rezilienței economice a României prin protejarea infrastructurilor critice și a locurilor de muncă cu valoare adăugată ridicată.

În ceea ce privește mediul concurențial și ajutoarele de stat, măsura nu reprezintă sprijin financiar direct pentru operatori economici, ci protecție socială destinată salariaților. FGPCS este finanțat din contribuții parafiscale colectate de la toți angajatorii, fără implicarea resurselor de stat, și aplicarea sa este condiționată de statutul de operator de interes strategic. Prin urmare, măsura nu conferă avantaje economice selective, nu afectează comerțul intracomunitar și este compatibilă cu Directiva (UE) 2008/94/CE privind protecția lucrătorilor în caz de insolvență a angajatorului. Consiliul Concurenței a confirmat că proiectul nu intră sub incidența reglementărilor privind ajutoarele de stat, respectând criteriile europene de proporționalitate și legalitate.

Angajații de la Liberty Galați au ieșit în stradă

Sute de angajați ai combinatului Liberty Galați, fostul Sidex, au ieșit în stradă în urmă cu trei zile, nemulțumiți că nu și-au mai primit salariile din octombrie 2024. În timpul manifestației, muncitorii au transmis mesaje precum „Vrem să muncim, nu să cerșim” și „Până intervine statul, vor să moară combinatul”.

De la 40.000 de angajați în perioada de glorie, combinatul mai are astăzi aproximativ 400 de salariați, dintre care aproape 200 se află în grevă pentru a-și recupera drepturile salariale. În contextul crizei economice și al creșterii prețurilor și taxelor, aceștia nu au niciun venit de la începutul lunii octombrie. Mai mulți muncitori au declarat că au fost nevoiți să apeleze la împrumuturi de la familie și prieteni și să trăiască din alocațiile copiilor.

Promisiuni guvernamentale și șomaj tehnic

În urmă cu aproape opt luni, prim-ministrul Ilie Bolojan le-a promis angajaților că salariile vor fi plătite prin Fondul de garantare. Între timp, de la 1 septembrie 2025, toți muncitorii combinatului sunt în șomaj tehnic, după ce producția de oțel a fost oprită încă din iunie 2024. Compania a acumulat datorii de peste un miliard de euro către furnizori, bănci și bugetul de stat.