Peninsula Iberică, în flăcări: de ce incendiile continuă să devasteze Spania și Portugalia
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/08/incendiu-vegetatie-1-1.jpg)
Imagini dramatice cu sate carbonizate, orizonturi roșii și pompieri epuizați au devenit un tablou obișnuit al verilor iberice. Spania și Portugalia se confruntă din nou cu unul dintre cele mai grave sezoane de incendii de vegetație înregistrate vreodată, în care flăcările au mistuit peste un milion de hectare în Uniunea Europeană, o suprafață mai mare decât Cipru. Deși schimbările climatice agravează fenomenul, oamenii de știință subliniază că tragediile pot fi prevenite printr-o gestionare mai bună a teritoriului.
Incendiile, între climat și lipsa de prevenție
Cercetătorii avertizează că, deși încălzirea globală nu declanșează incendiile de vegetație, ea creează condiții favorabile pentru propagarea lor: valuri de căldură intense, secete prelungite și soluri uscate. Totuși, prevenirea nu poate fi amânată și nici justificată prin invocarea exclusivă a schimbărilor climatice. „Schimbările climatice joacă un rol, dar nu sunt cauza principală. Guvernele nu pot folosi acest argument ca scuză pentru lipsa măsurilor preventive”, afirmă Jordi Vendrell, director al Fundației Pau Costa, conform Politico.
Specialiștii atrag atenția că problema centrală este modul în care teritoriile sunt gestionate – sau, mai bine spus, abandonate. Exodul rural și lipsa de îngrijire a pădurilor și terenurilor agricole au transformat Peninsula Iberică într-un teren propice pentru incendii de proporții.
Abandonul rural, combustibil pentru flăcări
În ultimele decenii, milioane de hectare de teren au fost părăsite, odată cu migrarea masivă a fermierilor și păstorilor spre orașe. Numai în Spania, aproximativ 2,3 milioane de hectare sunt lăsate în paragină. Vegetația necontrolată, tufărișurile sălbatice și pădurile tinere au crescut fără supraveghere, oferind un combustibil ideal pentru flăcări.
Eduardo Rojas Briales, expert silvic la Universitatea Politehnică din Valencia, precizează că biomasă din Spania a crescut cu 160% în ultimii 50 de ani, amplificând riscul incendiilor catastrofale. „Avem nevoie de un sector primar puternic. Culturile, precum livezile de măslini, au acționat istoric ca bariere de incendiu. Odată cu abandonul rural, aceste bariere dispar”, subliniază profesorul Víctor Resco de Dios.
Mitul „naturii sălbatice” și pericolul real
Experții avertizează și asupra unei percepții greșite: ideea că natura lăsată liberă, neatinsă, reprezintă un echilibru benefic. În realitate, lipsa de intervenție generează un mediu instabil și inflamabil. „Trebuie să înțelegem că tăierea copacilor și gestionarea activă a pădurilor nu sunt crime ecologice. Dacă plantăm copaci și apoi îi abandonăm, nu facem decât să plantăm incendiile viitoare”, explică Resco de Dios.
O abordare sustenabilă presupune crearea unor peisaje diverse, cu bariere naturale de protecție, combinată cu politici publice care să sprijine fermierii și comunitățile rurale. Totodată, specialiștii susțin că anumite incendii controlate ar trebui lăsate să ardă, pentru a evita acumularea de vegetație inflamabilă.
Prevenția, mai ieftină decât stingerea
Dezbaterea politică în Peninsula Iberică se concentrează, însă, pe resursele de stingere, nu pe prevenție. Bugetele pentru intervenții sunt de două ori mai mari decât cele pentru prevenire, deși costurile prevenirii sunt mult mai reduse. „Chiar și cu cele mai moderne echipamente, pompierii nu pot opri incendiile dacă peisajele nu le permit”, afirmă Resco de Dios.
Problema este agravată de ciclul politic. Măsurile preventive dau rezultate vizibile după ani sau chiar decenii, în timp ce achizițiile de echipamente de stingere pot fi prezentate imediat ca realizări electorale.
„Poți să te fotografiezi lângă un avion de pompieri cumpărat din fonduri europene, dar nu există ceremonii pentru curățarea unei păduri”, observă Arantza Pérez Oleaga, prodecan al Colegiului Inginerilor Silvici din Spania.
Semne timide de schimbare
Pe fondul presiunii publice, autoritățile iberice încep să ia în calcul politici mai ferme de prevenție. În Portugalia, guvernul a anunțat investiții de 246 de milioane de euro anual până în 2050 pentru stimularea industriilor forestiere și gestionarea terenurilor. În Spania, procurorul special pentru mediu a deschis o anchetă privind lipsa planurilor de gestionare a pădurilor.
Totuși, experții subliniază că transformarea necesită voință politică pe termen lung și o schimbare de mentalitate.