Pensii speciale de zeci de mii de lei, în timp ce pensia minimă abia depășește 1.200 de lei. Cine plătește diferența

În timp ce sute de mii de pensionari din România trăiesc din indemnizația socială minimă, de puțin peste 1.200 de lei, vârful sistemului de pensii speciale din Justiție atinge aproape 70.000 de lei lunar. Datele arată că, în multe cazuri, cea mai mare parte a sumei nu provine din contribuții, ci direct din bugetul de stat. În paralel, Curtea Constituțională amână din nou o decizie esențială privind reforma acestor pensii.

De la pensia minimă, la pensii speciale de aproape 70.000 de lei

România are un sistem de protecție socială care garantează un venit minim pentru pensionari, indiferent dacă au contribuit sau nu la bugetul de stat. Pensia minimă garantată, sub forma indemnizației sociale, a ajuns la 1.281 de lei din septembrie 2024, fiind acordată celor ale căror drepturi calculate sunt sub acest prag. Pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani, nivelul minim a fost majorat la 3.300 de lei.

Această indemnizație funcționează ca o plasă de siguranță pentru pensionarii care au contribuit cel puțin 15 ani, astfel încât veniturile lor să nu coboare sub pragul sărăciei. În mod normal, pensia de bază este determinată de numărul de puncte acumulate și de stagiul de cotizare.

La polul opus se află însă pensiile speciale din sistemul judiciar, unde diferențele față de pensiile obișnuite sunt uriașe.

07:42, 29.12.2025 • ACTUALITATE

Curtea Constituțională, din nou în impas pe legea pensiilor magistraților. Judecătorii, așteptați să decidă astăzi, după blocajul de weekend

20:26, 27.12.2025 • POLITICĂ

Pensiile speciale ale aleșilor locali, frânate și în 2026. Proiectul care le elimină de tot intră în dezbatere

Cea mai mare pensie specială: aproape 70.000 de lei pe lună

Cea mai mare pensie specială din Justiție ajunge la 69.343 de lei brut lunar. Din această sumă, doar 21.085 de lei reprezintă componenta contributivă, rezultată din anii de muncă și contribuțiile plătite, în timp ce 48.258 de lei provin direct de la bugetul de stat, ca parte specială a pensiei, potrivit datelor publicate de Cotidianul.

A doua pensie din acest clasament se ridică la 63.842 de lei. Și aici, raportul este similar: 10.142 de lei sunt acoperiți de contribuții, iar 53.700 de lei sunt suportați din bugetul public.

Pe locul al treilea se află o pensie de 62.783 de lei, tot în cazul unui fost magistrat. Componenta contributivă este de doar 7.055 de lei, în timp ce 55.728 de lei sunt bani alocați de stat.

Contribuții sub 10.000 de lei sau chiar zero

Diferențele devin și mai evidente în cazul următoarelor poziții din top. La a cincea cea mai mare pensie specială, în valoare de 60.465 de lei brut, partea provenită din contribuții este de 8.963 de lei, restul de 51.502 de lei fiind acoperit din bugetul de stat.

Există și situații în care componenta contributivă lipsește complet. Un fost magistrat, aflat pe locul al șaselea în topul pensiilor speciale, încasează 59.233 de lei lunar, sumă plătită integral de la bugetul de stat, fără niciun leu provenit din anii de contribuție.

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale

În acest context tensionat, Curtea Constituțională a României a decis să amâne din nou pronunțarea asupra legii care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Noua dată stabilită este 11 februarie.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a transmis CCR, într-un comunicat oficial.

Aceasta este a patra ședință în care Curtea analizează subiectul pensiilor speciale ale magistraților. Ședința din 29 decembrie 2025 a fost amânată din lipsă de cvorum, fiind prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători. O altă ședință, organizată pe 28 decembrie, a fost la rândul ei amânată.

De ce a ajuns legea din nou la CCR

Sesizarea Curții a venit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și duc, în fapt, la desființarea pensiei de serviciu. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Prima formă a reformei pensiilor speciale a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, motivul invocat fiind lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul aflat acum în analiza Curții Constituționale propune schimbări semnificative. Pensia ar urma să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, vechimea minimă necesară pentru pensionare ar crește de la 25 la 35 de ani, iar vârsta de pensionare ar urma să ajungă la 65 de ani.

Până la decizia CCR, însă, contrastul dintre pensia minimă garantată și pensiile speciale de zeci de mii de lei rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din dezbaterea publică.