Pensiile, în pericol? Bolojan trage semnalul de alarmă: Trebuie să ne gândim la capacitatea de a le plăti

România intră într-o zonă periculoasă a dezechilibrelor bugetare, în care promisiunile sociale riscă să devină imposibil de susținut. Ilie Bolojan, președintele Senatului, avertizează că bugetul național este sub o presiune uriașă, alimentată de salarii publice în creștere, pensii disproporționate și o economie care nu mai face față obligațiilor statului. Dincolo de cifre, apare întrebarea esențială: mai are România cu ce să-și plătească viitorul?

Ilie Bolojan, despre cheltuielile statului

Potrivit lui Ilie Bolojan, între 2023 și 2024, cheltuielile statului au crescut într-un ritm mult mai accelerat decât veniturile. În timp ce încasările bugetare au urcat cu doar 10%, fondul de salarii publice a crescut cu 24%.

Această diferență majoră arată o tendință periculoasă: aparatul de stat consumă mai mult decât produce. Bolojan consideră că în multe instituții există un număr excesiv de angajați, ceea ce generează cheltuieli inutile și privilegii care nu mai pot fi justificate economic.

În paralel, sistemul de pensii devine o povară tot mai greu de susținut. Fondul de pensii a crescut cu 53% în ultimii patru ani, iar doar în ultimul an, cheltuielile în acest domeniu au urcat cu 19%. Bolojan avertizează că, începând cu 2025, impactul va fi și mai mare, deoarece indexările recente se vor reflecta pe întreaga durată a anului.

19:06 • POLITICĂ

România intră la tăieri: Bolojan anunță scumpiri, audit național și frână la investiții

11:59, 09.06.2025 • Puterea Tv

Suntem pregătiți, ca societate, să lucrăm în ritmul lui Ilie Bolojan? Analiza lui Radu Carp

„Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creşteri, care nu au ţinut seama de venituri. Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului.

Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 faţă de 2023 a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%.

Asta înseamnă că, cu siguranţă, în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei”, a spus Ilie Bolojan la Senat.

Românii activi – din ce în ce mai puțini

O altă problemă identificată de Bolojan este legată de participarea scăzută la piața muncii. În rândul populației apte de muncă (15–64 de ani), aproape 33% nu sunt activi economic. Această rată de inactivitate plasează România aproape de coada clasamentului european.

„Am avut o inflaţie acumulată, în patru ani, de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%. Dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni.

E un lucru bun, au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii”, a arătat el.

Pe lângă problemele interne de cheltuire a banului public, statul român pierde sume uriașe și din cauza unei colectări fiscale slabe și a legislației permisive.

„Nu încasăm TVA-ul decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătățită. Avem o lege a insolvenței care permite intrarea în cascadă dintr-o insolvență în alta”, a explicat Bolojan.

Aceste goluri din buget sunt agravate de lipsa de încredere în instituții. Liderul liberal subliniază că, într-un climat generalizat de neîncredere, devine imposibil să fie adoptate și implementate măsuri economice dificile, dar necesare.

În concluzie, Ilie Bolojan susține că statul român nu mai are timp de pierdut și că trebuie să ia decizii curajoase. Reforma aparatului public, reașezarea sistemului de pensii și o politică fiscală coerentă sunt vitale pentru ca țara să nu alunece într-o criză și mai profundă.

„Este nevoie de decizii ferme și de o recredibilizare a statului în fața cetățenilor. Doar așa putem evita o prăbușire cauzată de propriile inechități și dezechilibre”, a fost mesajul său final.