Pensiile magistraților, pe masa CCR. Tensiuni între Guvern și instanța supremă

Legea privind pensiile magistraților a intrat în linie dreaptă și ajunge pe masa Curții Constituționale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate sesizarea CCR. Subiectul a stârnit deja tensiuni politice majore, iar declarațiile recente ale liderilor politici arată cât de sensibilă este această temă. Și ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat.

Reacția ministrului Justiției privind pensiile magistraților

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat la Antena3 CNN situația creată, răspunzând indirect avertismentului lansat de Kelemen Hunor. Liderul UDMR afirmase că „mai bine mergem cu toții acasă” dacă legea pică la Curtea Constituțională.

Oficialul din Guvern a subliniat că nu poate vorbi în numele premierului și nici nu dorește să se pronunțe asupra mandatului acestuia.

„Nu pot asuma o poziție pentru conducătorul guvernului, pentru domnul prim-ministru, dânsul a precizat foarte clar care sunt termenii care înțelege să-și continue sau nu mandatul și nu aș dori să comentez asupra acestei împrejurări”, a explicat Marinescu.

10:23 • Justitie

ÎCCJ decide dacă sesizează CCR pe legea pensiilor magistraților

12:42, 03.09.2025 • POLITICĂ

Kelemen Hunor propune transferul prefecților la Ministerul Dezvoltării

Ministrul a recunoscut totuși că un eventual verdict negativ al Curții ar afecta programul de guvernare.

„Declararea neconstituțională a unui proiect de lege ar fi un impediment pentru punerea în executare a obiectivelor din programul de guvernare”, a declarat el, adăugând că preferă să discute „asupra unor aspecte concrete, reale, la momentul la care ele se vor fi întâmplat”.

Șansele ca proiectul să treacă de CCR

Întrebat despre posibilitatea ca legea să treacă de controlul de constituționalitate, Marinescu a spus că Executivul a avut grijă să includă toate observațiile necesare. El a explicat că atât Ministerul Muncii, cât și Guvernul, și-au asumat proiectul după ce au fost analizate condițiile impuse de Constituție.

„Așa cum a precizat și prim-ministrul, Ministerul Muncii, apoi guvernul în integralitatea sa care l-a asumat, s-a preocupat ca anumite condiționalități de constituționalitate să fie acoperite. Ministerul Justiției a semnalat în mod repetat necesitatea de a se răspunde unor repere de constituționalitate, cum ar fi proporționalitatea între indemnizație și pensie, etapizarea, normele tranzitorii”, a precizat ministrul.

El a adăugat că există motive pentru care premierul are încredere că proiectul va rezista la testul CCR, dar a atras atenția că orice lege poate fi contestată:

„Există elemente care justifică încrederea domnului prim-ministru că acest proiect este sustenabil la puterea constituțională. Dar orice proiect poate să fie atacat, poate să fie criticat și trebuie lăsat CCR să se pronunțe”.

Referitor la poziția Înaltei Curți, care a avertizat că modificările pot afecta independența Justiției, Marinescu a evitat să intre într-un conflict deschis cu judecătorii.

„Nu aș dori să realizez o polemică publică în Înalta Curte de Casație și Justiție”, a punctat ministrul.

Avertismentul lui Kelemen Hunor

Reacțiile vin după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis un mesaj dur în spațiul public. El a spus că o eventuală respingere a legii la Curtea Constituțională ar provoca „o revoltă populară extrem de justificată” și ar pune sub semnul întrebării legitimitatea actualei guvernări. „Dacă pică la Curtea Constituțională, e mai bine să mergem cu toții acasă”, a declarat acesta la Digi 24.

Tensiunile au fost alimentate și de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a votat în unanimitate sesizarea CCR cu privire la noua lege a pensiilor magistraților. În comunicatul oficial, judecătorii supremi au explicat de ce consideră necesar acest pas:

„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată în poziția instanței supreme.