Peste 100 de miliarde de lei tăiați sau strânși în doi ani: analiza cifrelor din pachetul fiscal validat de CCR

Decizia Curții Constituționale de a valida pachetul 1 fiscal asumat de Guvern deschide calea implementării unor măsuri cu un impact bugetar estimat la peste 100 de miliarde de lei în perioada 2025–2026.

Potrivit datelor oficiale, efectele se vor resimți atât pe partea de venituri, cât și pe cea a cheltuielilor, însă ponderea covârșitoare a ajustărilor va veni din tăieri, înghețări și plafonări care riscă să genereze tensiuni sociale și să nu ofere o soluție durabilă în absența unor reforme structurale profunde.

2025: un impact moderat, centrat pe venituri

Pentru anul 2025, Guvernul estimează un impact total de 10,75 miliarde lei, din care 9,5 miliarde lei vor proveni din creșterea veniturilor, iar restul de aproximativ 1,25 miliarde lei din reducerea cheltuielilor. În această etapă, accentul cade pe măsuri de natură fiscală, menite să îmbunătățească colectarea, să lărgească baza de impozitare sau să combată evaziunea.

Pe partea de cheltuieli, singura măsură notabilă este plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare, care afectează anumite categorii de angajați din sectorul bugetar. Deși impactul este relativ limitat în termeni absoluți, măsura semnalează începutul unei serii de politici de control al costurilor cu personalul bugetar.

2026: tăieri masive de cheltuieli, risc de austeritate

Anul 2026 marchează o schimbare de paradigmă. Guvernul estimează un impact cumulat de 92 miliarde lei, dintre care 35 miliarde lei vor proveni din venituri suplimentare, iar 57 miliarde lei din reducerea cheltuielilor. Din această sumă, 18 miliarde lei vor fi economisite prin înghețarea salariilor, pensiilor și altor drepturi reglementate anterior în cadrul așa-numitei „ordonanțe trenuleț”.

10:58, 20.07.2025 • POLITICĂ

Bani europeni cu condiții dure. România ar putea primi 60 miliarde de euro dacă face reforme

17:17, 17.07.2025 • ECONOMIE

România, în prim-planul celui mai ambițios buget UE: Fonduri masive pentru energie, digitalizare și apărare

Această abordare semnalează o orientare clară către reducerea cheltuielilor prin măsuri de tip austeritate. Potrivit estimărilor, cheltuielile înghețate vor reprezenta peste 60% din economia realizată, ceea ce ar putea avea efecte semnificative asupra consumului intern și asupra contribuțiilor la buget, într-un context economic deja fragil.

O soluție temporară?

Deși cifrele indică un potențial de consolidare fiscală important, măsurile propuse au un caracter preponderent temporar, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea. Înghețările salariale și plafonările de drepturi sunt decizii care pot fi ușor reversate, mai ales în ani electorali sau în contextul unor presiuni sindicale.

În absența unor reforme reale în domenii-cheie – cum ar fi pensiile speciale, eficientizarea aparatului bugetar, digitalizarea ANAF sau reducerea risipei din sistemul de achiziții publice – economia obținută riscă să fie anulată în anii următori. Mai mult, odată cu reluarea creșterilor salariale și a indexărilor de pensii, presiunea asupra bugetului ar putea redeveni acută.

Impact social și riscuri colaterale

Pe termen scurt, măsurile pot contribui la scăderea deficitului bugetar, dar efectele sociale nu sunt de neglijat. Blocarea majorărilor salariale și a pensiilor poate afecta direct veniturile a milioane de persoane și poate genera tensiuni în sectoarele bugetare deja confruntate cu lipsa de personal sau suprasolicitare (sănătate, educație, ordine publică).

Pe termen mediu, există riscul unei scăderi a consumului intern, care poate tempera creșterea economică și reduce chiar veniturile bugetare suplimentare preconizate. De asemenea, anumite măsuri ar putea fi contestate în instanță, mai ales cele care afectează drepturi salariale deja câștigate sau pensii speciale.

Sustenabilitatea acestor măsuri rămâne incertă în absența unor reforme structurale reale

Pachetul fiscal aprobat de CCR aduce un impact bugetar semnificativ, în special prin măsuri de reducere a cheltuielilor. Totuși, sustenabilitatea acestor măsuri rămâne incertă în absența unor reforme structurale reale. Dacă obiectivul este echilibrul bugetar pe termen lung, Guvernul va trebui să meargă dincolo de plafonări temporare și să abordeze problemele de fond ale finanțelor publice. În caz contrar, pachetul riscă să fie doar o soluție de moment, cu efecte limitate și costuri sociale semnificative.