Peste 200 de orașe și municipii riscă retrogradarea. Ministrul Dezvoltării: „Analiza este strict profesională, fără criterii politice”

Ministerul Dezvoltării a finalizat o analiză amplă privind rangul localităților din România, bazată pe datele ultimului recensământ. Rezultatele arată o discrepanță semnificativă între statutul administrativ actual al multor orașe și municipii și realitatea demografică.

Aproape jumătate dintre municipii, sub pragul legal de populație

Ministrul Cseke Attila a declarat că analiza s-a făcut în baza Legii 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național și că rezultatele sunt îngrijorătoare.

„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a explicat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.

22:22, 04.08.2025 • POLITICĂ

Administrația locală, în prag de restructurare. Cseke Attila anunță tăieri de posturi, dar nu cu aceeași măsură

Această situație ar putea genera o amplă reclasificare administrativă, în urma căreia unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe, iar o parte dintre orașe ar putea deveni comune.

Reduceri de posturi și ajustări salariale

O eventuală retrogradare administrativă ar avea efecte directe asupra structurii interne a primăriilor și asupra nivelului salariilor angajaților. Potrivit legislației, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității.

„Numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor”, se arată în explicațiile oferite de Ministerul Dezvoltării.

În cazul în care o localitate este retrogradată, salariile și indemnizațiile personalului se vor ajusta corespunzător noii categorii de localitate, dacă primăria nu a făcut deja corelările necesare.

În unele cazuri, procesul ar putea merge în sens invers. Localitățile care au înregistrat o creștere a populației ar putea fi promovate la rang de oraș sau municipiu, ceea ce ar implica majorări de salarii și extinderea organigramelor.

Reclasificarea, bazată pe recensământ și criterii legale

Ministrul Cseke Attila a subliniat că analiza nu are nicio componentă politică, fiind realizată exclusiv pe baza datelor oficiale.

„Este o analiză strict profesională, realizată fără a lua în considerare niciun alt criteriu decât cele tehnice și legale”, a precizat acesta.

Reclasificarea are implicații și asupra numărului maxim de posturi din aparatul administrativ. Conform Codului administrativ, normativul de personal este stabilit în funcție de populația unității administrativ-teritoriale. Astfel, în cazul unei retrogradări, ar putea fi operate reduceri de personal în primării.

Schimbarea rangului, posibilă doar prin lege

Conform Legii nr. 351/2001, trecerea unei localități la un rang superior se face la inițiativa autorităților locale, printr-o procedură complexă ce include referendum local și adoptarea unei legi speciale de către Parlament.

Retrogradarea, însă, poate fi propusă de Ministerul Dezvoltării atunci când o localitate nu mai îndeplinește criteriile legale, în special cel privind populația. Ministerul monitorizează periodic indicatorii locali și poate iniția un proiect de lege de reclasificare.