Petrișor Peiu: România e în criză economică de la începutul anului 2024

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că România a avut doar trei trimestre de creștere din ultimele zece. Miza acuzației: cele trei ar coincide exact cu perioadele electorale din 2024 și din mai 2025.

Trei trimestre de creștere economică din ultimele zece

Petrișor Peiu a pus pe masă o socoteală care acoperă 30 de luni. Potrivit acestuia, din zece trimestre, România ar fi înregistrat creștere economică față de trimestrul precedent doar în trei cazuri.

Senatorul leagă direct cele trei momente de calendarul electoral. Ar fi vorba despre cele două trimestre din timpul alegerilor din 2024 și despre cel din perioada scrutinului din mai 2025.

Referitor la ce indică asta, liderul senatorilor AUR a fost tranșant în formulare. Politica coaliției formate din PSD, PNL, USR și UDMR ar fi fost aceea de a inunda economia cu bani în campanie, pentru a crea impresia bunăstării, susține senatorul.

POLITICĂ

Un lider PSD descrie „parteneriatul civil” dintre PNL și AUR. Acuzații dure în plină negociere pentru guvern: „Se laudă, se apără reciproc”

POLITICĂ

Ar trebui AUR să intre la guvernare? Un fost ministru PSD respinge categoric varianta: Nu am obiceiul de-a mă gândi de pe locul 2, pentru că nu am fost acolo

„În rest, criză!”, a afirmat Petrișor Peiu.

Ce acuză AUR în privința taxelor și a prețului la energie

Mai mult, opoziția pune sub semnul întrebării și răspunsul guvernanților la problemele economice. Singurele acțiuni din cele 30 de luni ar fi fost creșterea taxelor și scumpirea energiei, cu efecte directe asupra populației, susține senatorul.

Concluzia pe care o trage Peiu vizează chiar mecanismul de ieșire din criză. Executivul ar încerca, în opinia sa, să scape de dificultăți prin inflație.

Ba mai mult, senatorul ridică o suspiciune și asupra cifrelor statistice. Trimestrele III din 2025 și II din 2026 ar avea exact același PIB ca trimestrele precedente, o coincidență pe care liderul senatorilor AUR o califică drept „apolitică”, lăsând deschisă ipoteza unei manipulări. Institutul Național de Statistică nu a reacționat la această afirmație.

„Că numim această criză recesiune sau stagnare”, tabloul ultimelor zece trimestre ar rămâne unul de criză profundă și prelungită, a punctat acesta.

Ce arată datele INS publicate vineri

Declarația vine la o zi după publicarea celor mai recente estimări ale Institutului Național de Statistică. Datele confirmă parțial punctul de plecare al senatorului, cel puțin în privința stagnării.

Economia României a stagnat în al doilea trimestru din 2026 față de primele trei luni ale anului, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,4% pe datele neajustate și cu 2% după eliminarea efectelor sezoniere. În primele șase luni ale anului, PIB-ul s-a redus cu 0,8% față de primul semestru din 2025, respectiv cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. Datele detaliate privind contribuția fiecărui sector la evoluția economiei vor fi publicate pe 7 septembrie.