Petrol, gaze, îngrășăminte… Care sunt scenariile pentru o criză economică cauzată de războiul din Orientul Mijlociu?

Durata conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran va fi principalul factor în determinarea impactului asupra economiei mondiale. Chiar și o săptămână de tensiuni a generat deja temeri cu privire la capacitatea piețelor globale de a absorbi șocurile generate de ofensiva americană și israeliană împotriva Iranului, scrie La Tribune Dimanche.

Strâmtoarea Ormuz – punctul critic al tranzitului energetic mondial

Strâmtoarea Ormuz, cu o lățime de doar 33 de kilometri în cel mai îngust punct, reprezintă o rută vitală pentru petrolul și gazele naturale lichefiate din regiunea Golfului Persic. Zilnic, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol tranzitează acest punct strategic. În contextul unui conflict extins, prezența minelor marine, atacurilor cu drone și interdicțiilor navale ar putea paraliza complet fluxurile, făcând transportul extrem de riscant și costisitor.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dețin conducte alternative către Marea Roșie și Golful Oman, cu o capacitate combinată de 6,5 milioane de barili pe zi, dar aceste rute suplimentare sunt deja parțial utilizate și vulnerabile în caz de escaladare militară. Experții estimează că prețul petrolului ar putea ajunge la 130-150 de dolari pe baril, reflectând costurile logistice și prima de risc asociată conflictului.

Gazul natural și vulnerabilitatea Europei și Asiei

Gazul natural lichefiat, în special cel provenit din Qatar, este esențial pentru industrie și încălzirea locuințelor. Blocarea Strâmtorii Ormuz ar afecta în mod direct aprovizionarea Europei, care, după renunțarea la gazul rusesc, depinde de importurile de GNL. Licitațiile pentru volumele rămase disponibile pe piața globală ar putea determina creșterea spectaculoasă a prețurilor, cu efecte directe asupra sectoarelor energointensive, cum ar fi oțelul, chimia și sticla.

09:45, 07.03.2026 • Internațional

Zelenski: Orientul Mijlociu a folosit mai multe rachete Patriot decât Ucraina în 4 ani

06:30, 07.03.2026 • Internațional

Război în Orientul Mijlociu: bilanțul zilei de vineri, 6 martie

China, Japonia și India sunt cele mai expuse, 80% din petrolul și 90% din gazul lor trecând prin strâmtoare. China, cel mai mare importator mondial, se vede forțată să apeleze la rezervele strategice sau să depindă și mai mult de Rusia.

Prețul gazului „spot” a explodat (creșteri de peste 50% în câteva zile). Această creștere se traduce automat în facturi mai mari la electricitate, punând presiune pe industria europeană care deja se confruntă cu o competitivitate scăzută.

Impactul asupra agriculturii și îngrășămintelor

Un aspect mai puțin discutat, dar vital, este cel al îngrășămintelor. Aproximativ 33% din îngrășămintele mondiale (inclusiv amoniacul și sulful) tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Blocarea exporturilor de îngrășăminte din regiune duce la o creștere în lanț a costurilor de producție agricolă la nivel global.

Lipsa sau scumpirea îngrășămintelor poate reduce recoltele peste 6-12 luni, iar țările dependente de importuri, în special din Africa și Orientul Mijlociu, riscă tensiuni sociale și instabilitate.

Consecințe macroeconomice

Șocurile energetice pot genera inflație structurală și recesiune globală. Prețurile ridicate ale petrolului și gazului reduc venitul disponibil al gospodăriilor, afectând consumul și producția industrială.

Conform publicației, se estimează că fiecare creștere cu 10 dolari a prețului barilului de petrol reduce creșterea PIB-ului global cu aproximativ 0,1 – 0,2 puncte procentuale și adaugă 0,4 puncte procentuale la inflație. Creșterea inflației din cauza energiei obligă băncile centrale (BCE, Fed) să mențină dobânzi ridicate, ceea ce sufocă investițiile și consumul, împingând economiile spre recesiune.

Bursele europene (CAC 40, DAX) au reacționat deja prin scăderi masive (3-4%), investitorii temându-se de o perioadă lungă de incertitudine geopolitică.

Investitorii se orientează spre active sigure, precum aurul și dolarul, în timp ce piețele bursiere înregistrează scăderi semnificative.

Factorul uman și psihologia pieței

Rezervele strategice de 90 de zile nu sunt suficiente pentru un conflict prelungit, iar comportamentul de panică al populației și al companiilor poate accelera criza. Creșterea stocării și reducerea consumului pot genera o spirală negativă, transformând incertitudinea într-o criză economică globală.

În concluzie, specialiștii avertizează că, dacă conflictul din Orientul Mijlociu nu se va dezescalada rapid, economia globală ar putea intra într-o perioadă de turbulențe profunde, cu prețuri energetice ridicate, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și accentuarea decalajelor economice între regiuni.