Petromidia intră în revizie, Lukoil e sub lacăt: Cine mai face „plinul” României?

Ministerul Energiei a transmis că piața petrolieră din România funcționează pe principii de liberă concurență, iar aprovizionarea cu carburanți este asigurată, în ciuda reviziei programate a rafinăriei Petromidia, deținută de Rompetrol.

„Piața carburanților din România este stabilă și funcțională, din punct de vedere al aprovizionării și al accesului la marfă”, arată Ministerul Energiei într-un comunicat de presă. Instituția susține că prețurile sunt stabilite liber, în funcție de raportul cerere–ofertă și de evoluțiile internaționale.

Două rafinării afectate simultan

Situația actuală este însă una mai complicată decât în anii precedenți. Din toamna anului 2025, rafinăria Petrotel-Lukoil nu mai funcționează, după ce a fost inițial oprită pentru revizie tehnică, iar ulterior afectată de sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse de Statele Unite și Regatul Unit.

Ministerul Energiei precizează că oprirea acestei unități a redus capacitatea totală de producție a pieței petroliere românești cu aproximativ 21%. Cu toate acestea, deficitul a fost compensat prin creșterea importurilor realizate de ceilalți operatori din piață.

12:43 • Energie

Ce înseamnă, de fapt, retragerea Lukoil din Marea Neagră românească

07:41 • Energie

Rușii de la Lukoil abandonează proiectul din Marea Neagră românească

Situația devine însă sensibilă în condițiile în care și rafinăria Petromidia, operată de Rompetrol, intră în revizie tehnologică programată. Aceasta este cea mai mare rafinărie din România și una dintre principalele surse de produse petroliere pentru piața internă și regiune.

Autoritățile spun că au solicitat clarificări companiilor petroliere privind capacitatea de acoperire a consumului intern în acest context.

„Răspunsul acestora a fost că poate fi asigurată continuitatea aprovizionării pieței românești cu produse petroliere, prin producția internă și prin importuri suplimentare”, se arată în comunicat.

Cum arată, de fapt, balanța petrolieră a României

Datele oficiale arată că România rămâne dependentă structural de importuri, chiar dacă dispune încă de producție internă de țiței.

• producția internă: aproximativ 2,8 milioane tone anual
• importuri de țiței: circa 9 milioane tone anual
• consum total de combustibili: aproximativ 9 milioane tone pe an

Motorina domină consumul, cu aproape 5,9 milioane tone anual, în timp ce benzina reprezintă aproximativ 2 milioane tone.

În mod normal, cele patru rafinării din România – Petrobrazi, Petromidia, Vega și Petrotel-Lukoil – asigură o capacitate totală de rafinare de aproximativ 12 milioane tone anual, suficientă teoretic pentru consumul intern. În practică însă, oprirea simultană a unor capacități obligă piața să se bazeze mai mult pe importuri și pe logistică regională.

Revizia Petromidia, o oprire planificată

Ministerul Energiei insistă că oprirea Petromidia nu reprezintă o situație excepțională, ci face parte din ciclul normal de mentenanță industrială.

Compania Rompetrol a informat autoritățile că livrările către clienți vor continua pe durata reviziei, utilizând stocurile deja constituite și rețeaua comercială internațională a grupului.

„Oprirea tehnologică este o necesitate pentru buna funcționare a instalațiilor din rafinărie și face parte din strategia generală de grup, prin care a fost stabilit un calendar precis de activități”, precizează comunicatul ministerului.

Reviziile generale sunt realizate la fiecare patru ani, iar opririle tehnologice programate au loc la intervale de doi ani, fiind esențiale pentru siguranța operațională.

Presiuni suplimentare din sancțiunile energetice

Un alt factor care complică situația pieței îl reprezintă noile sancțiuni europene împotriva produselor petroliere obținute din țiței rusesc. Din 21 ianuarie 2026, este interzis importul în Uniunea Europeană al produselor rafinate provenite indirect din petrol rusesc.

Ministerul Energiei admite că aceste măsuri au contribuit deja la creșterea prețurilor carburanților, alături de evoluția cotațiilor internaționale.

Limitarea surselor de aprovizionare obligă traderii să găsească alternative mai costisitoare, ceea ce se reflectă inevitabil în prețul final la pompă, chiar și în absența unei crize de aprovizionare propriu-zise.

Rolul stocurilor strategice

Un argument central al autorităților în respingerea scenariului unei crize îl reprezintă nivelul rezervelor strategice de petrol și produse petroliere.

Ministerul Energiei gestionează aproximativ 2 milioane tone echivalent petrol în stocuri de urgență, constituite conform legislației europene pentru situații de perturbări majore ale pieței.

Obligația legală de stocare este de 2.034.710 tone echivalent petrol, însă nivelul realizat depășește această țintă, ajungând la peste 2,07 milioane tone, adică un grad de realizare de 102%. Aproximativ 55% din aceste stocuri sunt depozitate pe teritoriul României, iar restul prin mecanisme de delegare externă.

Aceste rezerve nu sunt destinate funcționării obișnuite a pieței, ci intervențiilor în situații extreme, precum întreruperi majore ale importurilor.

Există riscul unei crize a carburanților?

Din datele prezentate de autorități, o criză de aprovizionare pare improbabilă pe termen scurt. Piața românească a demonstrat deja că poate compensa pierderea unei rafinării prin importuri suplimentare, iar operatorii susțin că pot face același lucru și în perioada reviziei Petromidia.

Totuși, combinația dintre reducerea capacităților interne de rafinare, sancțiunile energetice și dependența ridicată de importuri face ca piața să devină mai sensibilă la șocuri externe — fie ele logistice, geopolitice sau legate de evoluția prețului petrolului.

Cu alte cuvinte, riscul imediat nu este lipsa carburanților, ci volatilitatea prețurilor. România pare să aibă suficiente resurse și mecanisme pentru a evita o penurie, însă costul stabilității ar putea fi resimțit direct de consumatori la pompă în lunile următoare.