Pilonul II, sub presiunea noilor taxe: plățile lunare ating recorduri, iar românii aleg tot mai des plata eșalonată

Introducerea contribuției CASS pentru veniturile din Pilonul II și III a declanșat o migrație accelerată către retrageri. În luna septembrie, sumele plătite participanților au ajuns la un nivel record de 403,7 milioane de lei, depășind cu mult maximul anterior de 271,9 milioane de lei din august. Este cea mai abruptă creștere lunară consemnată vreodată, iar tendința este alimentată aproape exclusiv de modificările fiscale intrate în vigoare în vara acestui an.

Conform noilor reguli aplicabile din 1 august 2025, veniturile din pensii private sunt supuse unei contribuții CASS de 10% pentru partea care depășește pragul neimpozabil de 3.000 de lei. Taxarea se aplică direct la momentul plății, ceea ce a determinat o reacție imediată din partea celor care au acumulat economii importante în conturile individuale.

Cum funcționează noua taxă și de ce îi determină pe români să își retragă banii mai devreme

Introducerea CASS la plata pensiei private schimbă radical modul în care participanții gândesc momentul și forma retragerii sumelor acumulate. O persoană care primește, de exemplu, 5.000 de lei din Pilonul II va plăti o contribuție de 10% pentru cei 2.000 de lei care depășesc plafonul, adică 200 de lei. Acest tip de taxare punctuală descurajează plățile unice masive și îi împinge pe mulți spre soluții alternative.

Datele analizate de Termene Business Hub arată că în doar trei luni — iulie, august și septembrie — totalul plăților din Pilonul II a ajuns la 943 de milioane de lei, depășind suma cumulată din primele șase luni ale anului, care s-a situat la 861 de milioane de lei. Creșterea este alimentată atât de numărul mare de solicitări, cât și de schimbarea comportamentului celor care se pregătesc de pensionare sau au deja dreptul să își încaseze economiile.

20:39 • POLITICĂ

Senatul adoptă tacit proiectele PSD: mame, veterani și personal monahal, scutiți de CASS

16:51, 18.11.2025 • SOCIAL

Indexarea pensiilor, eliminarea CASS și noile ajutoare pentru vârstnici. Ce se schimbă în 2026–2027

Plata eșalonată, soluția aleasă tot mai des pentru evitarea taxelor mari

Un efect imediat al modificărilor fiscale este migrarea masivă a participanților către plata eșalonată, în detrimentul plăților unice. Plata unică — preferată până recent deoarece permitea accesul integral la economii într-o singură tranșă — devine acum considerabil mai puțin avantajoasă în cazul sumelor mari, care depășesc pragul de 3.000 de lei și atrag o contribuție CASS consistentă.

Plata eșalonată, în schimb, permite împărțirea sumelor în tranșe lunare mai mici, astfel încât valoarea fiecărei tranșe să se situeze cât mai frecvent sub pragul neimpozabil sau aproape de acesta, arată termene.ro. Tot mai mulți participanți optează pentru astfel de formule, în încercarea de a reduce impactul fiscal și de a păstra o parte mai mare din economiile acumulate.

Specialiștii spun că această schimbare de comportament este spectaculoasă. „Plățile lunare au ajuns să fie aproape de trei ori mai mari decât în prima jumătate a acestui an. Din ce în ce mai mulți români aleg plata eșalonată în locul plății unice, astfel încât să scape de plata unor taxe prea mari către stat”, explică George Moț, fondatorul platformei DesprePensiiPrivate.ro.

Ce spun operatorii din piață despre tendințele din 2025

Potrivit datelor analizate până acum, noul regim fiscal a generat cea mai intensă perioadă de plăți din istoria Pilonului II. Administratorii de fonduri remarcă atât accelerarea cererilor, cât și interesul crescut al participanților pentru simulări și calculări ale variantelor de retragere cu impact fiscal minim.

Creșterea taxării vine într-un moment în care tot mai mulți români se apropie de vârsta eligibilă pentru retragere, iar contextul fiscal îi determină să ia decizii rapide. Majoritatea celor care au acumulat sume importante preferă să împartă retragerile pe mai multe luni, chiar dacă acest lucru întârzie recuperarea integrală a fondurilor, pentru a plăti taxe cât mai mici către bugetul de stat.