Piperea: Peste 500 de miliarde de euro din achizițiile publice au mers pe căi corupte

Europarlamentarul Gheorghe Piperea, afiliat grupului ECR/AUR, lansează acuzații dure la adresa modului în care au fost gestionate achizițiile publice în România în ultimele două decenii. Acesta susține că sistemul ar fi fost dominat de rețele de influență și mecanisme corupte, care ar fi direcționat sume uriașe de bani publici în afara unor proceduri concurențiale reale.

Acuzații privind sume uriașe deturnate

Potrivit eurodeputatului, aproximativ jumătate dintre achizițiile publice realizate în România în ultimii 20 de ani ar fi urmat „căi corupte”, valoarea totală a sumelor implicate fiind estimată la peste 500 de miliarde de euro. Gheorghe Piperea descrie fenomenul drept unul sistemic, în care accesul la contractele publice ar fi fost condiționat de apartenența la anumite rețele de influență.

În opinia sa, aceste structuri ar funcționa după reguli informale bine stabilite, în care fluxurile de bani, resurse și oportunități ar fi controlate de lideri politici sau economici „eternizați” în poziții de putere. Europarlamentarul susține că aceștia ar beneficia de sprijinul unor cercuri extinse formate din consilieri, organizații neguvernamentale, influenceri sau instituții internaționale.

Contracte „încredințate”, nu câștigate

Gheorghe Piperea afirmă că, în realitate, competiția pentru contractele publice ar fi doar formală, iar atribuirea acestora s-ar face în interiorul unor rețele închise.

10:24 • Finanțe

Aurul se prăbușește după semnalele de calmare a crizei cu Iranul

15:29, 23.03.2026 • POLITICĂ

Bugetul pe 2026, contestat la CCR: AUR acuză încălcări grave și adoptare „pe repede înainte”

„Achizițiile publice nu se câștigă – ele se încredințează”, a declarat eurodeputatul, sugerând că operatorii economici din afara acestor structuri ar avea șanse reduse de a accesa contracte importante.

Acesta descrie sistemul ca fiind unul stabil și predictibil pentru cei care fac parte din rețea, susținând că membrii acesteia ar recupera rapid investițiile făcute pentru a obține accesul la contracte, prin profituri considerabile. În același timp, Piperea consideră că mecanismele instituționale de control ar fi fost insuficiente pentru a limita extinderea fenomenului.

Rețele de influență și protecție informală

Europarlamentarul vorbește despre existența unui „exoschelet” format din structuri de susținere care ar contribui la menținerea sistemului. Potrivit afirmațiilor sale, aceste rețele ar include actori din zona administrativă, politică, mediatică și chiar din mediul financiar internațional.

În viziunea lui Piperea, apartenența la aceste structuri ar oferi protecție membrilor implicați, inclusiv în situații în care activitățile ar putea fi considerate ilegale. El susține că fenomenul ar fi alimentat și de ceea ce numește „conspirația tăcerii”, comparabilă cu mecanismele de tip omertà asociate organizațiilor mafiote.

Totodată, eurodeputatul afirmă că, pentru a menține aparența funcționării statului de drept, în anumite momente ar fi desemnați „țapi ispășitori”, care ar suporta consecințele unor scandaluri publice, în timp ce structurile de bază ar rămâne intacte.

Extinderea fenomenului și efectele asupra societății

Potrivit lui Gheorghe Piperea, perpetuarea acestor practici ar fi dus la consolidarea unor relații de dependență și loialitate în interiorul sistemului, ceea ce ar fi contribuit la extinderea fenomenului infracțional. El susține că lipsa unor sancțiuni severe, precum condamnări penale sau falimente răsunătoare, ar fi alimentat percepția de impunitate în rândul celor implicați.

Europarlamentarul consideră că stabilitatea acestor rețele ar fi fost menținută inclusiv prin circulația elitelor între diferite funcții publice sau private, fără ca acest lucru să conducă la slăbirea influenței lor. În opinia sa, acest mecanism ar consolida încrederea membrilor sistemului că beneficiază de o formă de protecție permanentă.

Apel la schimbări structurale

Gheorghe Piperea afirmă că demontarea unui astfel de sistem ar necesita intervenții profunde la nivelul structurilor de putere și al modului în care sunt organizate instituțiile publice. El susține că simpla sancționare punctuală a unor persoane nu ar fi suficientă pentru a elimina fenomenul, câtă vreme mecanismele de influență ar rămâne intacte.

Declarațiile europarlamentarului vin în contextul unor dezbateri mai ample privind transparența achizițiilor publice și necesitatea reformării procedurilor de atribuire a contractelor finanțate din fonduri publice, inclusiv cele provenite din programe europene.