Pisaniile lui Ștefan cel Mare de la Cetatea Albă, în pericol din cauza războiului din Ucraina

Publicat: 03 nov. 2022, 22:30, de Cezar Amariei, în Internațional , ? cititori
Pisaniile lui Ștefan cel Mare de la Cetatea Albă, în pericol din cauza războiului din Ucraina

Două pisanii de la Cetatea Albă, inscripționate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, ar putea fi pierdute sau distruse din cauza războiului din Ucraina. Sculptate în piatră, ele au fost depozitate în ultimii ani în Muzeul din Herson, oraș aflat sub ocupație rusă, din care invadatorii au dispus evacuarea populației. Specialiștii susțin că și vestigiile istorice din muzeu ar fi mutate din localitate în direcții necunoscute.

Așezată pe malul Nistrului, Cetatea Albă este un monument istoric ridicat în secolele XIII–XV, actualmente pe teritoriul Ucrainei. Înainte de a fi cucerită de turci, în 1484, cetatea fusese întărită de Ștefan cel Mare, fapt consemnat în două pisanii – inscripții sculptate în piatră.

Ce spun pisaniile

Inscripții sculptate în piatră, lemn ori metal, pe lespezile unor morminte sau deasupra ușii principale la intrarea într-o biserică, pisaniile cuprind de obicei o invocație religioasă, numele ctitorului sau a ctitorilor, data construirii.

În cazul nostru, deasupra „porții mari” ridicată de Ștefan cel Mare la Cetatea Albă se înălța stema Moldovei și era scris:

„În anii de la Întruparea Domnului 6984 (1476) s-au sfârșit marea poartă, în zilele binecredinciosului Io Ștefan voievod și în zilele panului Luca și panului Herman”.

Cea de-a doua este din 1479 și menționează: „În zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului și de Dumnezeu dăruitului și de toată lauda vrednicului Ioan Ștefan voievod, domn a toată țara Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început și a sfârșit acest zid, în timpul pârcălabilor Duma și Hărman”, conform basarabia-bucovina.info.

Reacția specialiștilor

Un semnal de alarmă a venit din partea Andrei Krasnozhon (credit foto), rectorul Universității Naționale Pedagogice din Ucraina de Sud, cu sediul în Odesa.

„În Herson, ocupanții scot colecția Muzeului Regional de Istorie Locală. În acest muzeu au fost păstrate vestigii ale secolului al XV-lea din cetatea Belgorod (Cetatea Albă, n.r. – foto principal) de pe Nistru. Importanța acestora pentru știință în general și istoria Belgorodului în special este greu de apreciat. Dar pe lângă caracterul științific, aceste plăci au și o semnificație ideologică.

Acestea au fost furate pentru prima dată în 1942, de către autoritățile române de ocupație de la muzeul arheologic din Odesa. Returnate după război, au ajuns din neînțelegere, dintr-un motiv oarecare, în Herson. Niciunul dintre specialiști nu știa noua locație a lespezilor și erau considerate pierdute pentru totdeauna. În 2013 am redescoperit întâmplător această colecție și am început o nouă perioadă în istoria studierii textelor lor”, a transmis miercuri Andrei Krasnozhon.

Reacția Guvernului României

Am întrebat reprezentanții Guvernului României dacă sunt făcute demersuri de către Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe sau alte structuri guvernamentaleși dacă se știe ce se întâmplă cu pisaniile respective din muzeul din Herson.

„România se află la granița cu Ucraina și prin prisma acestei proximități și prin prisma solidarității pe care, alături de aliații europeni și partenerii europeni România a arătat-o, există o responsabilitate asumată de țara noastră și prin prisma comunicării și prin prisma sprijinului pe care în toată această perioadă de la invazia rusă în Ucraina, România a manifestat-o.

Din perspectiva concretă a situației acestor pisanii valoroase la care faceți referire, Ministerul de Externe, Ministerul Culturii cred că o să vă poată oferi detalii. De altminteri, există o colaborare, există un dialog permanent între guvernele celor două țări și cu siguranță că putem să vă oferim informații prin ministerele de resort în legătură cu soarta acestor bunuri”, ne-a transmis Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Scurt istoric al Cetății Albe

Ridicată pe urmele vechiului oraş-cetate grec Tyras, fortificația a aparţinut Imperiului Bizantin, purtând numele „Asprocastron” şi „Maurocastron”. Conform basarabia-bucovina.info, a fost, apoi, ocupată de genovezi, punându-i-se numele de „Moncastro” iar mai târziu, a fost ocupată de tătari.

– sfârşitul sec. al XIV- lea: cetatea aparţine Moldovei.

– 1440: Ştefan al II-lea termină zidul şi poarta celei de a doua incinte.

– 1454: se întregeşte construcţia şi se dotează cetatea cu tunuri.

– 1476: Ştefan cel Mare adaptează cetatea la tactica din vremea lui, bazată pe artilerie: se construieşte poarta cea mare.

– 1479: se termină construcţia celui de-al treilea zid de incintă,

– 1484, 4 august: turcii cuceresc cetatea; în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, lucrează la zidul incintei exterioare, construiesc o giamie şi un minaret.

– 1774: ocupată de ruşi, dar retrocedată turcilor prin pacea de la Kuciuc Kainargi.

– 1806: cucerită de ruşi.

– 1812: este părăsită şi începe să se deterioreze.

– 1880: se iau măsuri de conservare.

– 1928-1930: „Comisia monumentelor istorice” restaurează poarta mare, zidul celei de-a doua incinte şi turnul de pază al acesteia.

Din 1917, odată cu proclamarea independenței Republicii Moldova față de Imperiul Rus, cetatea intră în componența Moldovei apoi, odată cu Marea Unire din 1918, revine României. După 1944 ajunge în hotarele Uniunii Sovietice iar din 1991, odată cu destrămarea acesteia, revine Ucrainei.