Plan de investiții gigant pentru viitorul economic al României

România trece printr-o transformare majoră a modului în care atrage capitalul și susține afacerile locale, prin lansarea unui program de relansare economică fără precedent. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat detaliile unui plan strategic care se întinde pe următorii ani, având ca scop principal consolidarea poziției țării noastre în competiția regională pentru investiții de anvergură. Acest proiect nu este doar o măsură pe termen scurt, ci reprezintă o foaie de parcurs clară pentru dezvoltarea industrială și tehnologică.

România: Viziune strategică până în anul 2032

Spre deosebire de inițiativele anterioare, noul pachet de măsuri este conceput să ofere predictibilitate pe termen lung, acoperind o perioadă de șapte ani. Ministrul Finanțelor a explicat că acest demers reflectă o schimbare de paradigmă în politica economică a statului.

„Acest pachet de relansare economică e foarte important pentru că el nu vizează doar anul 2026, el demonstrează faptul că România are o viziune în privinţa modului în care vrea să finanţeze anumite domenii strategice. În primul rând, că România îşi schimbă modalitatea de atragere a investiţiilor străine, creează instrumente prin care să atragă investiţii mai mari de 200 de milioane de euro, nu aveam astfel de instrumente”, a declarat Alexandru Nazare.

Un meniu de facilități pentru marii investitori

Competiția cu statele vecine precum Polonia, Ungaria sau Bulgaria a impus crearea unui cadru legislativ unitar care să permită negocieri rapide și oferte concrete pentru companiile globale. Statul român își propune să devină mult mai agil în interacțiunea cu marii actori economici.

„Am creat o schemă pentru proiecte strategice, în care investitorii mari, care vin şi trebuie să ia o decizie, să vină în Polonia, să vină în Ungaria, să vină în Bulgaria, să vină în România, să existe acest meniu de investiţi strategice în care cu un investitor să poţi să discuţi în timp real şi să poţi să îi oferi anumite lucruri – un credit fiscal, o parte grant, facilităţi pentru localizare. Toate lucrurile astea nu erau puse într-un singur act normativ. De această dată, sunt într-un act normativ şi România îşi creează instrumentele de a privi zona de investiţii străine directe într-un alt mod”, a precizat ministrul Finanțelor.

Această deschidere nu se limitează doar la entitățile externe, ci vizează în egală măsură și capitalul românesc.

„Nu este doar centrată pe investitori străini. Şi investitorii autohtoni pot să aplice la această schemă”, a subliniat Alexandru Nazare.

Măsuri concrete pentru microîntreprinderi

Programul acordă o atenție deosebită micilor antreprenori, încercând să elimine birocrația și să simplifice regimul fiscal. Modificările propuse vizează stabilitatea micilor afaceri și încurajarea creșterii acestora fără teama de a pierde facilitățile fiscale la depășirea unor praguri temporare.

„Am gândit-o de la zona strategică până la micul antreprenor, de la modificări care să ajute antreprenorul care are o microîntreprindere, să-i facem în viaţa mai uşoară, să aibă o cotă unică pentru microîndreprindere, să nu mai aibă două cote, să aiba 1% taxare. Practic, am redus taxarea la microîntreprinderi. Să poate să revină la regimul de microîntreprindere dacă a trecut de 100.000 de euro, pentru că până acum nu mai putea să revină. Odată ce trecea de 100.000 de euro, pentru că până acum, nu se mai întorcea. Să îi permitem ca, din vânzarea unei imobilizări, că e vorba de o maşină sau casă pe care le deţine pe firmă, să nu depăşească plafonul, dacă această vânzare e ocazională. De asemenea, să reglăm situaţia cu contractele individuale de muncă, concediile medicale, pentru că acolo dacă mergea de două ori în concediu unicul angajat al micro, îşi puteau pierde statutul de micro. Toate aceste lucruri cumulate ajută foarte mult micro-întreprinderile”, a detaliat ministrul.

Finanțări țintite pe deficitul comercial și resurse critice

O altă componentă esențială a planului este direcționarea fondurilor către sectoarele unde România înregistrează dezechilibre comerciale majore. Statul nu mai dorește să finanțeze orice tip de activitate, ci se concentrează pe producție și valoare adăugată.

„În primul rând, nu mai acordă finanţări pentru orice. Acordăm finanţări pentru zona industrială, acolo unde România are o problemă de deficit de balanţă comercială, acolo unde importăm foarte mult şi exportăm foarte puţin. Spre exemplu, în zona de procesare”, a afirmat Alexandru Nazare.

De asemenea, exploatarea și valorificarea resurselor minerale critice devin priorități naționale în noul context global.

„Vorbim de cupru, de grafen, de minerale importante asupra cărora atenţia în lume a devenit mult mai mare”, a declarat ministrul Finanțelor.

Tehnologiile viitorului și cercetarea academică

Ultimul pilon al programului de 5 miliarde de euro vizează inovația și trecerea de la mediul universitar către business-ul de scară largă. Inteligența artificială și semiconductorii sunt domeniile care vor beneficia de instrumente dedicate.

„Vorbim de Inteligenţa Artificială, de semiconductori, de această zonă de cercetare care în România nu avea o posibilitate de scalare dinspre accelerator spre business-ul mare. Şi creăm această posibilitate prin această schemă”, a precizat ministrul.

Referitor la calendarul implementării și volumul financiar total, oficialul a oferit cifre clare.

„Acestea sunt nişte scheme de susţinere care încep din 2026 şi durează până în 2032. În total, toate aceste scheme, până în 2032, totalizează aproximativ 5 miliarde de euro”, a arătat Alexandru Nazare.