Planta din care se face unul dintre cele mai prețioase uleiuri din lume – Marele Mir. Rezistă numai o zi

Cistus Ladaniferus, planta cu flori efemere și parfum intens, aclimatizată în România, este o sursă esențială pentru prepararea Marelui Mir folosit în cultul ortodox.

Din ce se produce Marele Mir?

Puțini știu că unul dintre cele mai prețioase uleiuri din lume, folosit de secole în ritualurile religioase și în parfumerie, provine dintr-o floare rară care rezistă… doar o singură zi. Este vorba despre Cistus Ladaniferus, cunoscută și sub numele de „trandafirul de rocă”, o plantă de o frumusețe deosebită și cu o aromă atât de intensă încât poate fi simțită de la sute de metri distanță.

Originară din sudul Europei și nordul Africii, această plantă a fost aclimatizată cu succes în România, la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău – singurul loc din țară unde se cultivă. Cu frunze verzi, cărnoase, și flori spectaculoase în nuanțe de roz, alb sau galben, Cistus Ladaniferus produce o rășină aromată, labdanum, folosită de milenii în industria parfumurilor și în ritualurile religioase.

Labdanumul este ingredientul principal al celui mai vechi parfum cunoscut – Kyphi –, folosit de egipteni și numit poetic „Lacrimile zeului Osiris”.

06:44, 21.05.2025 • POLITICĂ

Constantin Toma, de la Buzău, despre PSD: Demisia lui Ciolacu n-a contat, el conduce în continuare

08:22, 17.05.2025 • ACTUALITATE

Două cutremure, noaptea trecută, în România

În Ortodoxie, această plantă are un rol esențial în compoziția Sfântului și Marelui Mir, uleiul sfânt folosit la botez, mirungere și alte slujbe tainice. Prepararea acestuia este un ritual complex, desfășurat o dată la câțiva ani, exclusiv în Săptămâna Patimilor, sub îndrumarea Sinodului și binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii.

„Prepararea Sfântului și Marelui Mir se face dintr-un număr mare de plante, principalul fiind nardul. Peste 60 de plante contribuie la prepararea sfântului și marelui mir, iar Cistus Ladaniferus intră și ea în compoziție pentru aroma sa puternică și uleiul fin pe care îl produc țesuturile secretoare”, spune, pentru adevarul.ro, Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Vegetale Genetice din Buzău și membru asociat al Academiei de Științe Agricole și Silvice a României.

Dincolo de importanța sa spirituală, Cistus Ladaniferus are și utilizări practice remarcabile: uleiul său esențial este considerat un elixir antiîmbătrânire, iar făina obținută din semințe poate fi folosită în industria alimentară. Se utilizează inclusiv în produse de patiserie, gume de mestecat, parfumuri, și chiar în fabricarea unei ceruri speciale.

Rezistența sa naturală la boli și dăunători, împreună cu capacitatea de a înflori spectaculos, dar efemer – doar pentru o zi –, fac din această plantă o comoară botanică și culturală. Cu peste 180 de morfotipuri, răspândite din Maroc până în sudul Franței, trandafirul de stâncă rămâne un simbol al fragilității naturii și al puterii spirituale.

„Acest arbust care poate atinge până la 2 – 2,5 metri își menține foliajul verde și peste iarnă. La noi plantele au ajuns până la 1,5 metri, sunt tinere. Ne-a fost teamă ca gerul de peste iarnă să nu afecteze planta, însă nu. Ea s-a adaptat foarte bine, nu s-au depistat boli, dăunători și sperăm ca ușor să putem să producem și semințe, pentru că deocamdată o înmulțim pe cale vegetativă”, mai explică Vânătoru.