Planul care va ține milioane de români departe de întuneric – dar la ce cost uriaș ne-ar putea expune?

Guvernul pregătește un nou mecanism de sprijin destinat gospodăriilor vulnerabile din România, aflate în situație de sărăcie energetică.

Potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență, peste 2,1 milioane de gospodării ar putea beneficia de tichete pentru plata energiei electrice, în încercarea de a reduce impactul social și economic al prețurilor ridicate la energie. Deși măsura vine cu beneficii sociale evidente, specialiștii avertizează că implementarea nu este lipsită de riscuri.

Impact social: Sprijin necesar, dar nu lipsit de provocări

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 25% din populația României se confruntă cu sărăcie energetică. Noul mecanism urmărește să sprijine persoanele și familiile ale căror venituri se situează sub pragul de sărăcie relativă, respectiv 1940 lei pentru persoanele singure și 1784 lei pe membru de familie.

Măsura are potențialul de a reduce semnificativ riscurile sociale asociate imposibilității de a plăti facturile la energie, precum degradarea condițiilor de trai, excluderea socială sau apariția unor probleme de sănătate. Totodată, sprijinul ar putea contribui la stabilitatea socială, prin evitarea tensiunilor sau protestelor generate de facturile ridicate.

Pe de altă parte, există riscul ca procesul de identificare a beneficiarilor să excludă anumite categorii vulnerabile, în special în zonele rurale sau în rândul persoanelor cu competențe digitale limitate. Utilizarea exclusivă a unei aplicații online dezvoltate de STS ar putea accentua aceste inechități, iar întârzierile administrative ar putea afecta populația țintă.

Impact economic: Beneficii pentru consum, presiuni pe buget

Pe termen scurt, sprijinul acordat poate reduce presiunea financiară asupra gospodăriilor vulnerabile, contribuind la menținerea consumului intern și prevenind acumularea datoriilor către furnizorii de energie. De asemenea, mecanismul poate stabiliza cererea casnică de energie electrică.

Însă, din perspectiva bugetului public, măsura presupune costuri semnificative. Estimările oficiale indică o scădere a veniturilor la bugetul de stat de peste 1 miliard de lei în următorii doi ani, respectiv:

• 705,7 milioane lei în 2025, incluzând 633 milioane pentru sprijinul direct și 72,7 milioane lei pentru servicii administrative (emisii, distribuție tichete, plăți);

• 335,6 milioane lei în primele trei luni ale anului 2026.

Pe termen mediu, costul mediu anual estimat este de aproximativ 208,2 milioane lei, având în vedere că mecanismul este temporar și ar urma să fie aplicabil până în martie 2026. Cu toate acestea, lipsa unor surse clare de compensare pentru pierderile bugetare ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea măsurii.

Provocări administrative și riscuri tehnologice

Din punct de vedere administrativ, măsura implică o colaborare extinsă între Ministerul Muncii, Ministerul Energiei, ANRE, autoritățile locale și Poșta Română. Deși această coordonare poate întări capacitatea instituțională și poate valorifica experiența anterioară cu cardurile de energie, se estimează o creștere a sarcinii administrative, în special în sprijinirea populației fără acces digital.

Pe plan tehnologic, dezvoltarea aplicației STS ar putea moderniza gestionarea sprijinului social și relația cetățean-stat, contribuind la reducerea birocrației. Totuși, gradul redus de digitalizare în rândul populației vulnerabile, precum și riscurile legate de securitatea informatică și protecția datelor personale, sunt aspecte care necesită atenție sporită.

Riscuri juridice și politice

Deși proiectul de act normativ respectă cadrul constituțional și vizează protecția consumatorilor vulnerabili, implementarea ar putea genera acțiuni în instanță, în special din partea persoanelor excluse sau a organizațiilor neguvernamentale. Totodată, se impune o corelare atentă cu legislația existentă, inclusiv cu Ordonanțele nr. 6/2025 și nr. 166/2022, pentru a evita contradicțiile.

La nivel politic, specialiștii atrag atenția asupra riscului de politizare a măsurii, în special în contextul electoral. În cazul în care sprijinul nu reușește să reducă efectiv rata sărăciei energetice, există pericolul ca măsura să se transforme într-un eșec politic și instituțional.

Beneficii pe termen scurt, dar implementare dificilă

Măsura guvernamentală de sprijin poate aduce beneficii sociale imediate. Cu toate acestea, costurile bugetare semnificative, necesitatea unei implementări rapide și echitabile, precum și riscurile tehnologice și juridice impun o gestionare atentă și transparentă.

Succesul mecanismului va depinde de capacitatea autorităților de a preveni excluderea socială, de a asigura securitatea datelor și de a integra măsura în politicile sociale existente, fără a dezechilibra piața energiei sau bugetul public.

OUG-plafonare-ajutor