Planul secret al lui Donald Trump pentru Gaza: O bază militară uriașă și o forță internațională de securitate

Administrația condusă de Donald Trump pregătește o schimbare radicală de strategie în Fâșia Gaza, vizând construcția unei fortărețe militare impresionante. Documentele contractuale emise de Consiliul pentru Pace, analizate recent de publicația The Guardian, scot la iveală un proiect de amploare ce se întinde pe mai mult de 140 de hectare, suprafață ce depășește dimensiunea a 200 de terenuri de fotbal.

Gaza: O fortăreață cu turnuri blindate și buncăre în sud

Proiectul prevede ridicarea unui avanpost militar operațional care va găzdui viitoarea Forță Internațională de Stabilizare (ISF). Această structură nu este doar un simplu punct de control, ci o bază complexă, dotată cu facilități de ultimă generație pentru trupele multinaționale care vor guverna zona sub autoritatea Consiliului pentru Pace, organism prezidat de Donald Trump și coordonat de Jared Kushner.

Planurile tehnice descriu un perimetru masiv, de 1.400 de metri pe 1.100 de metri, protejat de sârmă ghimpată și 26 de turnuri de observație blindate. Complexul va include buncăre, depozite pentru echipament militar și poligoane de tragere. Într-o zonă marcată de ani de bombardamente, constructorii internaționali au început deja vizitele pe teren.

”Contractantul va efectua un studiu geofizic al sitului pentru a identifica orice goluri subterane, tuneluri sau cavităţi mari pe fiecare fază”, se menționează în documentul de contractare citat de The Guardian.

19:42 • POLITICĂ

Nicușor Dan, mesaj important la Washington. Prima reacție după Consiliul lui Trump | VIDEO

09:01 • Internațional

Consiliul pentru Pace al lui Trump: Ce știm despre întâlnirea inaugurală de la Washington

Această măsură este esențială având în vedere rețeaua vastă de tuneluri dezvoltată de Hamas în subsolul regiunii.

Forța Internațională de Stabilizare: 5.000 de militari pentru liniștea regiunii

Baza este proiectată să găzduiască 5.000 de persoane, nucleul unei armate multinaționale însărcinate cu securitatea frontierelor și protecția civililor. Deși Consiliul de Securitate al ONU a oferit o formă de autorizare pentru această forță temporară, detaliile privind funcționarea ei rămân controversate. Indonezia s-a oferit deja să contribuie cu un contingent impresionant de 8.000 de soldați pentru a sprijini acest demers.

Totuși, proiectul se lovește de critici dure din partea experților în drept internațional și a liderilor europeni, care au evitat participarea la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. Problema legitimității și a controlului absolut exercitat de Trump asupra acestei organizații ridică semne de întrebare globale.

„Consiliul pentru Pace este un fel de ficţiune juridică, nominal cu propria personalitate juridică internaţională separată atât de ONU, cât şi de Statele Unite, dar în realitate este doar o cochilie goală pe care Statele Unite o pot folosi după cum consideră de cuviinţă”, a comentat Adil Haque, profesor de drept la Universitatea Rutgers.

Provocări logistice și dileme etice sub dărâmături

Construcția bazei în sudul Gazei implică riscuri majore, de la securitatea în fața unor eventuale atacuri, până la gestionarea rămășițelor umane aflate sub resturile clădirilor distruse. Documentele prevăd protocoale stricte pentru situațiile în care lucrările scot la iveală cadavre sau artefacte, având în vedere că mii de palestinieni sunt încă îngropați sub dărâmături.

”Dacă se descoperă rămăşiţe umane sau artefacte culturale, toate lucrările din zona imediată trebuie oprite imediat, zona trebuie securizată, iar responsabilul cu contractele trebuie notificat imediat pentru a primi instrucţiuni”, se precizează în documentul de contractare a bazei militare, pregătit cu ajutorul oficialilor americani.

Pe lângă dificultățile tehnice, apare și problema proprietății pământului într-o regiune unde aproape două milioane de oameni au fost strămutați. Absența unui acord cu autoritățile locale palestiniene transformă proiectul, în viziunea unora, într-o prelungire a conflictului.

”De la cine au obţinut permisiunea pentru a construi acea bază militară?”, se întreabă Diana Buttu, avocată palestiniano-canadiană şi fostă negociatoare de pace, care consideră demersul un act de ocupație.