Plimbările cu vaporul pe Dunăre, o atracție turistică distrusă de incompetența edililor din Galați și Brăila

Pentru turiștii care vizitează zona Galați-Brăila, dar și pentru locuitorii celor două orașe, erau o atracție, mai ales în perioada estivală, cursele de agrement cu vaporul pe Dunăre, însă cursele navelor de linie între cele două porturi au fost desființate în urmă cu 25-30 de ani.

Edilii celor două orașe au tot promis reluarea curselor, dar fără vreun rezultat concret. Cu greu, cei mai insistenți amatori de croaziere pot avea șansa unei plimbări de o oră pe Dunăre, cu ajutorul unei bărci rapide sau a unei nave de mici dimensiuni, dar asta nu le oferă aceleași satisfacții ca o cursă la bordul unei nave de pasageri.

O tradiție a cărei reluare ar aduce Galațiul și Brăila în circuitul turistic

Tradiția călătoriilor cu vaporul pe Dunăre datează de la începutul secolului 20, când intrau în flota României primele nave cu zbaturi, ce navigau de la Sulina și Tulcea la Viena. În anii 70-80, călătoriile cu navele de pasageri pe ruta de la Galați-Brăila până la Tulcea sau Sulina erau organizate zilnic. Cursele între Galați și Brăila erau organizate în regim de transport public. Între Brăila și Sulina circulau și nave rapide, denumite generic „Racheta”, care făceau escale la Galați, Tulcea și în localitățile din Delta Dunării.

O reluare a curselor cu nave rapide ar aduce Brăila și Galațiul în circuitul turistic, pentru că ar scurta tranzitul către și dinspre Deltă pentru turiștii din vestul și nordul țării. Acum, după treizeci de ani în care capacitățile industriale de la Galați și Brăila au fost distruse pentru ca terenurile fostelor fabrici să devină afaceri imobiliare, cele două orașe se confruntă cu o cădere economică fără precedent și una din șansele de refacere a economiilor locale e dezvoltarea turismului. Toată lumea e de acord cu asta, dar nimeni nu face nimic.

La Galați, mini-croaziere numai de „Ziua Dunării”. La Brăila, plimbări de o oră numai sâmbăta

Cei mai insistenți dintre pasionații plimbărilor pe Dunăre au totuși câteva ocazii rare în care pot da curs hobby-ului lor. La Galați, sunt efectuate mini-croaziere pe Dunăre numai ocazional, pe 29 iunie, de „Ziua Dunării”. Pandemia a suspendat mini-croazierele, dar sunt ceva speranțe pentru data de 29 iunie 2022.

La Brăila, Primăria a anunțat că se pot face plimbări de pe Dunăre cu nava „Lacu Sărat”, a Inspectoratului Școlar, în fiecare weekend. Sunt programate în fiecare sâmbătă câte două croaziere de câte o oră. Aceste curse sunt organizate numai pentru grupuri de la 30 la 60 de persoane, pasagerii trebuind să se înscrie în cursul săptămânii.

Promisiuni

De-a lungul anilor, au fost multe promisiuni de reluare a curselor de agrement pe Dunăre. După modelul aplicat la Brăila, și Primăria Galați ar putea organiza curse similare cu nava de pasageri „Steaua Polară”, aflată în proprietatea Liceului de Marină. Fostul primar al Galațiului, Dumitru Nicolae, chiar a promis că vor fi reluate cursele Galați-Brăila cu nava„Steaua Polară”, dar inițiativa sa a fost blocată de câteva mici probleme ce trebuiau rezolvate, între care și aceea a angajării unui echipaj. Era un impediment ce putea fi depășit ușor, mai ales că angajarea câtorva marinari ar fi trecut neobservată în raport cu amploarea angajărilor clientelare din primărie, dar mai ușor a fost să se renunțe la această idee.

Cea mai nouă promisiune, de zilele trecute, este că primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu și primarul Brăilei, Marian Dragomir, s-au întâlnit pentru a discuta despre reluarea curselor de agrement pe Dunăre. Este o știre estivală, care va fi uitată odată cu venirea toamnei.

Plimbarea pe Dunăre, la bordul unei corăbii cu pânze, „contrată” politic!

Este uluitor că la Galați a existat concret posibilitatea organizării unor curse de agrement pe Dunăre cu o corabie cu pânze, dar aceiași politicieni care nu au făcut nimic pentru reluarea croazierelor au distrus și ce au făcut alții. În 2004, cu prilejul sărbătoririi „Anului Ștefanian”, la Galați a fost construit „Pânzarul Moldovenesc”, replica unei corăbii cu pânze din flota lui Ștefan cel Mare. Nava a fost construită la inițiativa IPS Casian, arhiepiscopului Dunării de Jos, de proiectanții de la Institutul Icepronav și firma Spat SRL Galați, finanțarea fiind asigurată de CJ Galați. Corabia era propulsată de 3 pânze, dar pentru a primi aviz de navigaţie, la bordul navei au fost și instalate echipamente moderne de navigație. Cu ajutorul velelor, „pânzarul” putea naviga pe Dunăre și Prut cu grupuri de 20 de persoane..

Prima croazieră cu corabia cu pânze a fost efectuată în 2005, pe Prut, cu un grup de profesori de la o universitate din Paris, care au vizitat Lunca Prutului în interes ştiinţific şi au fost impresionaţi de călătoria inedită. O cursă costa 1.000 euro și erau multe solicitări ale unor operatori de turism.

Dar s-a ajuns la contre politice. Armatorul navei era CJ Galați, care ar fi trebuit să angajeze 5 marinari. Dar președintele de atunci al CJ Galați, Eugen Durbacă (fost membru CC, fost primar, fost senator, fost deputat), a refuzat să angajeze membrii echipajului, pentru că „Pânzarul Moldovenesc” fusese construit în mandatul predecesorului său și a abandonat ambarcațiunea cu pânze. Neîntreținută, corabia construită din stejar stratificat, cu bordajul din lemn de larice și cu puntea din lemn de mahon şi teck, a putrezit la o dană din Șantierul Naval, unde fusese dus pentru reparații.

Dacă la Galați și Brăila nu se poate, la Timișoara există transport public pe Bega, cu 7 vaporetto construite la Galați

Dacă la Galați și Brăila edilii și-au dovedit neputința în reluarea tradiției curselor de pasageri pe Dunăre, chiar și în condițiile în care aveau la dispoziție ce era mai important, navele de pasageri, la polul opus se află Primăria Timișoara, care în cadrul unui proiect cu finanțare europeană a înființat transportul public naval pe Bega cu 7 vaporetto construite de firma Spat Yard SA din Galați.

Un vaporetto are lungimea de 12 metri și lățimea de 4,9 metri și are o capacitate maximă de 50 de pasageri. Are o punte deschisă și un salon acoperit pentru pasageri și are în dotare instalații de climatizare, audio, etc. Fiecare ambarcațiune este condusă de o echipă formată dintr-un marinar și un motorist.

Probabil că șansa nu e pierdută. Dacă la Timișoara a fost posibil ca în baza unei finanțări europene să fie înființat transport public pe Bega, același lucru va putea fi realizat și la Galați și Brăila, atunci când la conducerea celor două orașe vor veni politicieni pragmatici, care se vor pricepe să facă ceva mai mult decât politică.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...

Eveniment: 60 de universităţi din România îşi vor prezenta oferta educaţională...

Un număr de 60 de universităţi cu peste 6.000 de programe de studiu pentru licenţă, masterat şi doctorat îşi vor prezenta oferta educaţională online,...